Observatiile si propunerile Asociatiei Provita Media la proiectul de lege privind reproducerea umana asistata medical

Domnule Senator Iulian Urban,

Am citit cu interes noul proiect de lege privind reproducerea umana asistata medical propus de dvs. Avand in vedere ca reproducerea umana asistata medical se practica oricum in Romania, de ani buni, dar fara un cadru legislativ adecvat, este binevenita aceasta initiativa, ca sa traseze limite stricte ale legislatiei in acest domeniu.

Asociatia Provita Media, organizatie neguvernamentala, apolitica, are drept scop promovarea informatiilor, ce tin de respectul si ocrotirea vietii umane, de la conceptie, pana la moartea naturala. Printre multe activitati pe care le-a desfasurat, incepand cu 2003, s-a numarat si monitorizarea informatiilor din mass-media romaneasca si straina in legatura cu subiecte ca: avort, contraceptie, eutanasie, fertilizare in vitro, clonare etc. Prezentam mai jos observatiile si propunerile Asociatiei Provita Media la proiectul de lege initiat de dvs., observatii si propuneri care se bazeaza pe informatiile pe care asociatia le-a monitorizat si publicat periodic, in buletinul informativ, intitulat “Dosar Provita Media”.

1. Din Expunerea de motive, intelegem ca proiectul de lege vizeaza mai ales faptul ca “20% din cuplurile din Romania se confrunta cu probleme de infertilitate” si ca reproducerea asistata medical ar fi un factor de remediere a situatiei demografice din Romania. Din datele pe care le avem, putem spune ca aportul reproducerii asistate medical, pentru a ameliora situatia demografica din Romania, este neinsemnat. Se stie bine faptul ca, in general, rata de esec a procedurilor de reproducere umana asistata este de aproximativ 80%. Cu alte cuvinte, din totalul procedurilor efectuate, doar 20% se soldeaza cu nasteri. De asemenea, problemele de infertilitate sunt determinate din ce in ce mai mult si de folosirea contraceptivelor. De aceea, aici, s-ar putea vorbi, in unele cazuri, si de o infertilitate asumata si nu de una involuntara. Contraceptia face, de asemenea, ca varsta primei maternitati sa se amane peste limita de maxima fertilitate a femeii. Ar fi timpul ca metodele de reglare a fertilitatii pe cale naturala a familiei (Roetzer, Billings, Creighton – metode stiintifice, recunoscute si de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii ca avand o eficienta de 98-99%), ce nu implica costuri la fel de mari ca tehnologiile reproductive, sa fie promovate din ce in ce mai mult si in Romania.

De observat ca natalitatea scade si pe fondul unui numar crescut de avorturi, care, de ani buni, se mentine in Romania in jurul cifrei de 200.000 anual. Una din consecintele avortului, mai ales la varste tinere, este sterilitatea. Daca analizam problema din punct de vedere al costurilor, statul ar putea mai degraba sa intervina in reducerea numarului de avorturi si sa promoveze informarea corecta asupra consecintelor avortului si utilizarii contraceptiei. Costurile ar fi mai mici, iar sanatatea femeii s-ar imbunatati. Ar scadea astfel si riscurile cancerului uterin si mamar, ceea ce este foarte important, avand in vedere ca Romania se afla printre primele locuri din Europa la noile imbolnaviri cu aceste boli. Metodele de reglare a fertilitatii pe cale naturala trebuie luate in serios si promovate din ce in ce mai mult.

Mai remarcam si faptul ca nu exista o statistica a nasterilor prin reproducerea asistata medical in Romania. Mergand pe firul acestor constatari, ajungem la modul cum functioneaza aceste centre medicale. Nu se cunoaste felul in care au fost avizate, in Romania, tehnologiile reproductive importate, nu se cunosc normele dupa care este reglementat statutul lor de functionare si nu se cunoaste felul cum se realizeaza controlul acestor activitati. Fiecare clinica de fertilizare ar trebui sa emita un raport anual, in care sa se precizeze numarul de proceduri si numarul de nasteri. De asemenea, fiecare centru, cel putin, ar trebui sa aiba un registru riguros al gametilor masculini si feminini, al embrionilor, al procedurilor efectuate. Toate aceste necunoscute – pe fondul accelerarii efectuarii reproducerii asistate medical, accelerare pe care o va determina chiar actuala lege – ar putea face ca Romania sa devina o tara accesibila traficului de embrioni, de gameti feminini si masculini si de copii.

2. Referitor la Articolul 2, pct.d), Asociatia Provita Media se pronunta impotriva legalizarii statutului de “mama-purtatoare”. Consideram ca, prin legalizarea “mamei purtatoare”, se va legaliza exploatarea si inrobirea femeilor, mai ales a celor sarace. Vor aparea interese financiare in jurul mamei purtatoare. Nasterea cu ajutorul tehnologiilor reproductive este o realitate noua in viata omului, care, pentru a nu avea consecinte nefaste, trebuie bine orientata moral. Principiul indisponibilitatii corpului uman nu mai poate fi respectat, in acest caz, si va creste, astfel, tendinta de a transforma fiinta umana intr-un instrument. In cateva tari sarace, cu un sistem social si medical asemanator cu cel de la noi, cum ar fi Rusia si Ucraina, unde mama-purtatoare a fost legalizata, se desfasoara un adevarat “turism reproductiv”. (La Croix, 15 aprilie 2009; Provita Media, 6 mai 2009)

Exista apoi riscurile legaturii psihice si afective, care se creeaza intre mama si fat (Provita Media, 17 martie 2009). Ar putea exista si situatia in care mama-purtatoare sa nu vrea sa “predea”, la nastere, copilul parintilor “intentionali”. Conceptul de “mama purtatoare” induce, la nivel general, in timp, ideea de a transforma copilul in obiectul unui contract, incheiat intre parintii de adoptie si mama purtatoare, precum si ideea de abandon benevol si legal al copilului de catre mama purtatoare la nastere, ceea ce face sa se degradeze si mai mult atitudinea fata de copil in societate.

3. La Art.2 pct l), anonimatul donatorilor de gameti nu este o masura in interesul copilului. Copiii nascuti prin donare de gameti feminini (ovocite) si/sau de gameti masculini (spermatozoizi) ar trebui sa aiba acces, cand vor deveni adulti, la numele donatorului. Aflarea parintelui/parintilor biologic/i este necesara deoarece acest lucru se inscrie in dreptul fundamental al fiecarei persoane de a avea acces la informatiile personale. Existenta unui registru national, tinut cu rigoare in acest sens, este o problema de actualitate in tarile europene. De altfel, donatorul nu este anonim in Suedia, Austria, Norvegia, Islanda, Olanda, Regatul Unit al Marii Britanii, Belgia si Elvetia.

4. Referitor la Art.3, se vorbeste despre procedura prin care se “evita transmiterea unei maladii de o anumita gravitate la copil” si nu se precizeaza despre ce procedura este vorba.

Daca este vorba despre diagnosticul de preimplantare (DPI), precizam ca, in unele tari din Europa, cum este Elvetia, aceasta procedura este interzisa. Aceasta este si optiunea noastra. Mai mentionam ca, in legislatia franceza, se specifica faptul ca DPI este rezervat cuplurilor care au “o mare probabilitate de a da nastere la un copil atins de o maladie genetica de o gravitate particulara, recunoscuta ca incurabila in momentul diagnosticului”, pentru a se evita programarea unui copil dupa standardele propuse de cineva.

In afara de aceasta, ramane sub semnul intrebarii daca aici se are aici in vedere si crearea de “bebelusi-medicament”, pentru care metoda este aceeasi, in afara faptului ca embrionii implantati trebuie sa fie compatibili din punct de vedere imunologic cu fratele sau sora bolnava. Asociatia Provita Media este impotriva acestor proceduri, pentru a se evita distrugerea vietii umane, cu alte cuvinte, omorarea embrionilor cu handicap, ceea inseamna eugenie.

5. La Art. 4, consideram ca trebuie specificata limita de varsta a parintilor si sa se tina cont si de faptul ca sansele sarcinii scad odata cu varsta.

6. La Art.7 pct 1 si Art.20), consideram, de asemenea, ca trebuie limitat numarul de embrioni implantati la 2, pentru evitarea nasterilor multiple si pentru evitarea omorarii embrionilor supranumerari prin avort. Copiii nascuti din nasteri multiple, de obicei, au o greutate mica la nastere si mai multe probleme de sanatate decat cei cu greutate normala. La fel, trebuie limitat numarul de embrioni creati pentru a se evita distrugerea lor. Ramane fara un raspuns clar modul cum sunt ei pastrati, daca este permisa criogenarea embrionilor, perioada de criogenare, precum si cum este tinuta evidenta embrionilor. De asemenea, trebuie luate in calcul interzicerea donarii de embrioni si interzicerea donarii de ovule.

7. In Articolul 14 (1) se spune: “filiatiunea legitima se stabileste prin simpla declaratie a partenerilor sau partenerului asistat la momentul nasterii copilului”. Iar in Art.4 se precizeaza ca, “pentru a recurge la reproducerea asistata medical, barbatul si femeia trebuie sa indeplineasca, cumulativ”, anumite conditii. Ar trebui facute precizari clare, in Art.4, despre interzicerea recurgerii la reproducerea umana asistata a femeilor celibatare sau a barbatilor celibatari, in scopul protejarii dreptului copilului de a avea un tata si, respectiv, o mama.

8. Referitor la Art.16, procrearea asistata medical trebuie sa se refere doar la situatiile bine precizate medical, ea avand drept scop inlaturarea suferintelore si situatiilor extreme. Trebuie evitate conditiile in care un medic ar tine cont de dorinta sau de anumite drepturi ale parintilor. Acest act medical nu trebuie transformat, mai ales cu concursul medicului, intr-un factor care sa asigure confortul unor persoane sau “fabricarea” de copii.

9. Referitor la Art.18, ar fi necesara, de asemenea, specificarea riscului sindromului stimularii ovariene pentru femeile care fac tratament de fertilitate. Trebuie, de asemenea, specificate si riscurile fertilizarii in vitro (FIV) asupra copiilor. In literatura de specialitate au fost semnalate mai multe asemenea riscuri. Conform unui studiu publicat in New York Times, in noiembrie 2008, din 9.584 de copii nascuti cu probleme de sanatate, 2,4% erau conceputi prin fertilizare in vitro. Dr Andrew Feinberg, profesor de medicina si genetica la Universitatea John Hopkins din Baltimore (SUA), a observat ca exista o lipsa a informarii in ceea ce priveste FIV si consecintele sale, in special, privind genele responsabile de cancer sau de anumite sindroame care apar ulterior la copii, cum ar fi sindromul Beckwith-Wiedemann, legat de defectiunea amprentei parentale, caracterizata prin aparitia unor anumite tipuri de cancer in copilarie… (BioNews, 23 februarie 2009) Anumite studii sustin ca tehnica fertilizarii in vitro conduce la “modele anormale de exprimare a genelor” si la o probabilitate crescuta a tulburarilor genetice, la prematuritate si greutate mica la nastere. Un astfel de studiu a fost facut, in SUA, de catre Centrul pentru Controlul Bolilor si Preventie, pe mai mult de 14.000 de bebelusi. Oamenii de stiinta de la Universitatea “John Hopkins”, Maryland, SUA, au descoperit un numar neobisnuit de mare de copii conceputi prin metoda FIV cu sindromul Beckwith-Wiedemann. De asemenea, este mentionat sindromul Angelman, in acelasi context. In formularele de consimtamant al celor care recurg la procedura FIV de la Spitalul Brigham si Women”s Hospital din Massachusetts (SUA), exista un paragraf in care este mentionat un posibil risc al procedurii. Exista probabilitatea ca embrionii sa fie afectati de mediul in care se dezvolta. (New York Times, 16 februarie 2009; Provita Media, 24 februarie 2009)

10. La Art.23, ramane fara raspuns o intrebare importanta, anume, cate cicluri de tratament (incercari) poate face o femeie si cate cicluri poate suporta statul? In Germania, legea prevede ca statul sa ramburseze doar 3 trei incercari si numai daca femeia are pana in 40 de ani, iar barbatul, nu mai mult de 50 de ani.

Domnule Senator,

Consideram de o mare importanta aplecarea dvs. asupra unor asemenea activitati atat de dificile si complexe. Sustinem ca reproducerea umana asistata medical poate induce realitati noi si imprevizibile in Romania, iar rezolvarea ei legislativa trebuie facuta intr-un context, care sa tina cont de respectarea demnitatii umane de la conceptie si de consecintele nefaste ale unor fenomene ca avortul, contraceptia sau traficul de fiinte umane. Scaderea demografica din Romania tine de scaderea importantei copilului in societate si accentuarea unei viziuni abortive. De aceea, va rugam sa tineti cont si de observatiile noastre.

Va multumim,
Larisa Iftime, Asociatia Provita Media

Scrisori deschise © Asociatia Provita Media

About Post Author

Varia

Leave a Reply