“Respectul față de viata umană, față de sfințenia vieții omului sunt cele mai importante lucruri, ce ne călăuzesc în demersul provita”

Interviu cu dl Carlo Casini, jurist, om politic italian, membru al Parlamentului European si presedintele Miscarii pentru Viata (Movimento per la Vita) din Italia. Nascut la 4 martie 1935, Carlo Casini s-a remarcat ca profesor de drept international, drepturile omului si bioetica la Universitatea Pontificala Regina Apostolorum din Roma

Interviul a fost prilejuit de Simpozionul International “Humanae Vitae, intre actualitate si provocare. Un raspuns modern la o problema multiseculara”, dedicat celei de-a 40-cea aniversari de la publicarea Scrisorii enciclice a Papei Paul al VI-lea. Evenimentul s-a desfasurat in perioada 27-28 mai 2008, la Institutul Teologic Romano-Catolic “Sfanta Tereza” din Bucuresti.

– Domnule Casini, cat de corect este ca atunci cand, pe plan mondial, sunt promovate politici de liberalizare a avorturilor, sa fie data drept exemplu Romania din perioada lui Ceausescu, cand avorturile erau interzise? Se stie bine ca atitudinea lui Ceausescu de a interzice avorturile avea in spate o motivatie de inginerie sociala, la fel ca si cea a pro-avortistilor, n-a fost nicidecum o atitudine crestina.
– Regimul comunist roman a interzis avortul nu din ratiuni crestine, nu din ratiuni legate de grija fata de om, de persoana sau din respectul fata de individ. Acest lucru s-a intamplat doar din ratiuni cu caracter statal, adica pentru a creste forta statului, fara a lua in calcul persoana. Ca sa spunem adevarul, acest lucru s-a intamplat si in alte tari. Asta a fost un lucru specific fascismului la vremea lui, dar si in timpurile noastre se petrec lucruri similare in tarile occidentale. Preocuparea guvernului pentru cresterea natalitatii exista si in tari occidentale precum Italia, Franta, Spania, de asemenea, in Statele Unite ale Americii… Si acum se spune ca trebuie sa se nasca mai multi copii. Dar se spune acest lucru fara ca cei care enunta asta sa se preocupe de persoana, de bunastarea ei, de respectul fata de persoana. Se intampla asta mai mult din interes economic, din ratiuni de dezvoltare economica. Ceea ce trebuie sa facem noi acum este sa introducem in aceasta lupta pentru cresterea natalitatii un element nou: omul. Repet: discursul de fond trebuie sa fie astfel conceput incat sa aiba ca element principal omul si sanctitatea vietii sale. Respectul fata de viata umana, fata de sfintenia vietii omului trebuie sa fie lucrul cel mai important dupa care sa ne calauzim in demersul nostru provita.

– Am observat ca, atunci cand se lanseaza programe ample de contraceptie sau de liberalizare mai mare a avortului, mass-media aduce in fata numarul mare de decese ale femeilor din cauza sarcinii si al mortalitatii infantile. Cat de reale sunt aceste cifre si cum pot fi combatute mai elocvent asemenea argumente?
– Este o problema care trebuie privita si studiata cu mai multa atentie si profunzime. Si la noi, in Italia, atunci cand a fost legalizat avortul, mass-media a reactionat destul de vehement : marile ziare si reviste, televiziunea, spuneau ca anual din cauza avorturilor ilegale mureau circa 20 mii de femei. Un lucru absolut nebun, absurd. In Italia, in acea perioada, mureau in fiecare an nu mai mult de 9 mii-10 mii de femei de varsta fecunda, dar mureau nu doar din cauza avorturilor, ci din orice alte cauze, inclusiv accidente stradale. Ar fi interesant de stiut care e numarul adevarat al deceselor femeilor fertile cauzat de sarcina, nastere si mai ales din cauza avorturilor. De exemplu, in Polonia, unde legea nu permite avortul, decat in anumite conditii, am putea analiza daca mortalitatea materna a crescut sau nu. Dupa cum se poate vedea, sunt multe neadevaruri si speculatii pe tema aceasta, iar problema este tratata destul de superficial.

– Ce ar putea face organizatiile pro-vita pentru a putea sensibiliza mass-media fata de problema copiilor nenascuti?
– Aceasta lupta pentru viata este cu adevarat extraordinara si poarta insemnul unei treceri epocale… Si, in consecinta, nu trebuie sa ne grabim sa punem etichete, trebuie sa avem rabdare, tenacitate. Nu trebuie sa credem ca se va clarifica sau rezolva aceasta problema intr-un an sau doi… Este nevoie de mult mai mult timp, ca sa vedem exact care este situatia si s-o putem rezolva. Dar, ca sa grabim rezultatele pozitive ale acestei lupte pentru viata, ar trebui sa fim uniti. Apropo, de diversele miscari pentru viata si salvarea vietii care exista la ortodocsi, la catolici, ar trebui sa fim mai uniti in aceasta miscare, care are un scop comun. Iarasi, vorbind despre aceasta intalnire, ar trebui sa profitam de ea ca sa ne unim fortele, ca ceea ce spunem noi, pledoaria noastra, sa fie auzita. Vocea noastra trebuie ascultata. Daca vorbim la modul general despre miscarile “pentru viata” si din respect pentru viata, eu cred ca o mare responsabilitate o au mijloacele de comunicare in masa, prin felul cum isi formuleaza discursul, dar si prin acuratetea informatiilor. Populatia, lumea ajunge sa creada cu mare usurinta ca este adevarat ceea ce aude la televizor, ce citeste in presa, reviste si ziare, ceea ce vede ca se intampla in filme. Daca aceste mesaje transmise de mass-media ar tine seama de asemenea idei formulate aici, daca ar comunica cu onestitate demersurile de salvare a vietii, ar fi destul de usor ca marea majoritate a populatiei sa ni se alature in aceasta miscare de salvare a vietii. Eu cred ca noi ne situam acum intr-un fel de epoca a unei noi sclavii. Deosebirea este ca pe vremea sclavagismului, sclavii propriu-zisi erau constienti de situatia lor de sclavi, stiau ca apartin unui stapan si erau constienti de tot ce decurgea de aici. In vremurile noastre, sunt o multime de “noi sclavi” care nu-si dau seama ca sunt sclavi, dar fac exact ceea ce doreste “stapanul”, pentru ca acest “stapan” ii manipuleaza abil prin intermediul mijloacelor de comunicare in masa. Ei nu fac ce le spune direct patronul, stapanul, ci ceea ce le spune el prin vocea mijloacelor de comunicare in masa. De cele mai multe ori, se manifesta astfel, ca oameni fara libertate, fara sa-si dea seama de acest lucru. In aceasta situatie, ce putem face noi? Tot prin intermediul mass-media, in aceasta lunga stradanie a noastra, este necesar sa transmitem necontenit mesaje de salvare a vietii, mesaje pentru viata. Desigur, trebuie sa facem si lucruri concrete, nu doar sa aruncam cuvinte. Totusi, fiind constienti si de puterea cuvantului, trebuie sa transmitem necontenit mesaje scrise, sa editam materiale, sa informam populatia prin mass-media, sa oferim consiliere si informatii cat mai complete celor care le solicita. Fara sa obosim si fara sa renuntam vreodata.

– De ce credeti ca medicii nu le vorbesc femeilor si despre efectele negative ale contraceptiei si discuta doar despre beneficiile sale? La urma urmei, ei ar trebui sa fie printre cei care stiu ca este vorba de un medicament, care nu poate fi total inofensiv. Pe de alta parte, ei ar putea sa inteleaga legatura directa intre contraceptie si avort. Contraceptivele accentueaza sexualitatea si duc la schimbarea statutului femeii, care poate deveni un obiect de placere…
– Este importanta marturia medicilor, este important ca ei sa vorbeasca, sa scrie, sa-si asume acest curaj. Daca e sa vorbim cinstit, aceasta nu este o problema valabila doar pentru Romania. Este o problema cu care se confrunta intreaga Europa. Este valabil nu doar pentru medicii din Romania, ci si pentru medicii din alte tari. Daca, de exemplu, la noi, in Italia, sunt o multime de medici care pledeaza curajos contra avortului, atunci cand vine vorba de contraceptie, sunt extrem de timizi, incapabili sa vorbeasca. In aceasta situatie, este foarte important sa le deschidem ochii. Pentru ca, printre altele, un medic generalist poate sa nu cunoasca efectele contraceptiei. Sunt lucruri pe care le-am auzit, aici, la aceasta intalnire, si care mi s-au parut foarte interesante, reprezentand o informatie noua pentru mine. Este nevoie sa raspandim aceste informatii, cu multa rabdare si tenacitate.

– Este trist ca, in ultima vreme, aceste medicamente, cum sunt pilulele hormonale, sunt raspandite foarte mult mai ales la nivelul adolescentelor si le ingreuiaza si mai mult situatia. Adolescentii, cum se stie, se afla in fata unor mari incertitudini, iar sexualitatea devreme le accentueaza deruta. Ce se poate face pentru a opri metoda “obisnuirii” lor cu viata sexuala la varste mici, inainte de casatorie?
– Este important sa fie informati despre efectele pilulei contraceptive si a contraceptiei, in general, mai ales tinerii, adolescentii. La noi, in Italia, de exemplu, problema pilulei contraceptive este destul de veche. Mai nou, este foarte stringenta problema “pilulei de-a doua zi”, adica a pilulei contraceptive, numite de urgenta, care trebuie administrata imediat dupa raportul sexual neportejat, rolul careia este sa elimine eventualul fat rezultat in urma fecundarii. Si aceasta este o lupta cu adevarat crancena. Exista farmacisti care nu doresc sa elibereze aceasta pilula tinerilor si au fost cazuri cand au fost chiar denuntati. De exemplu, chiar foarte curand (in iulie 2008) va fi audiat un caz in care anumiti medici au refuzat sa prescrie aceasta pilula contraceptiva. Acestia au fost denuntati si au fost acuzati de abuz in serviciu. Dupa cum vedeti, e o problema generala si nu este proprie doar pentru tara voastra, Romania. Ideea este ca fenomenul contraceptiei poate avea efecte destul de grave. La fel de grave sau poate si mai grave sunt efectele avorturilor. Ca o problema generala care trebuie rezolvata, vad necesitatea informarii si iluminarii, care trebuie sa creasca peste tot, nu doar la voi, in Romania, o informare care trebuie sa cuprinda toate aceste aspecte.

Interviuri © Asociatia Provita Media

Varia

Leave a Reply