O intalnire providentiala, la Budapesta, cu dr. John C. Willke

Peste tot in lume, miscarea pro-vita trebuie sa faca fata unei majoritati care accepta avortul. Nu mai vorbesc de contraceptie, caci aceasta tema, fiind cumva pe plan secund in raport cu problema avortului, se insinueaza in acceptiune generala, depasind orice granita. Mai ales acest fapt se petrece in Romania, fiind sprijinit in totalitate de breasla medicilor. Fata de organizatiile pro-vita de peste Ocean sau din tarile europene, organizatii care au acumulat ani buni de existenta, situatia din Romania se arata plina de ciudatenii, de paradoxuri. Cum e posibila aceasta schimbare, peste noapte, de la un regim restrictiv al avortului, la o libertate total lipsita de prejudecati? Ce i-a determinat pe romani sa accepte, in masa, avortul si celelalte atitudini care inabusa viziunea crestina asupra vietii?

Raspunsurile pentru noi, cei care traim zi de zi in aceasta realitate intoarsa pe dos, se disting cu greutate. De aceea contactele cu reprezentantii organizatiilor pro-vita de peste Ocean devin cu adevarat momente de iluminare. De o asemenea intalnire, as putea spune providentiala, am avut parte la Budapesta, unde a avut loc Conferinta “Intelegea si compasiunea ca alternative”, in perioada 24-27 iulie.

– Domnule doctor Willke, care credeti ca sunt problemele familiei de astazi, in lume?
– Daca luam in considerare problemele tarilor din Est, daca cineva din aceste tari vrea sa aiba un copil, mai intai se intreaba cu ce sa-l hraneasca. In tarile vestice, in special, in SUA, nu exista probleme de acest gen. Din pacate, familia a fost fracturata. Nu cu foarte mult timp in urma, tatal era cel care muncea, iar mama cea care ingrijea de copii. Acum, ambii muncesc. Feminismul timpurilor noastre a determinat femeia sa-si doreasca ambele lucruri. Ea doreste sa fie o femeie de succes, cu cariera profesionala. Dar nu poti sa faci ambele aceste lucruri foarte bine. Astfel ca ambele slujbe sufera. Daca ea are o slujba cu o jumatate de norma, nu va deveni niciodata presedintele companiei pentru care lucreaza. Iar daca isi petrece cea mai mare parte a timpului lucrand pentru companie, ea nu poate fi o mama foarte buna, asa cum ar putea sa fie. Exista acest complex la femei… Ea a fost eliberata… Toate femeile noastre sunt bine educate, au slujbe bune. Dar studiile noastre sociologice arata ca acei copii crescuti fara a avea un parinte langa ei, sunt mai agresivi, mai violenti, nu invata atat de bine si devin mai des delincventi. Am ajuns la concluzia ca familia este cruciala pentru cresterea si formarea adecvata si sanatoasa a cetatenilor.

– De ce apeleaza femeile in general la avort si cum influenteaza avortul familia?
– Cauza majora a avortului este pierderea credintei. De aici, si lipsa simtului pacatului. Pe ordinea zilei astazi este autonomia totala. Noi nu mai ascultam demult ceea ce doreste Dumnezeu sa facem, noi spunem, “important este ceea ce fac eu”. Noi, insine, ne facem propriile legi si, desigur, noi hotaram cati copii sa avem, stabilim cand sa avem copii si, apoi, hotaram sa ne omoram propriile progenituri. Impreuna cu sotia mea, am scris foarte mult pe problema avortului… Cartile noastre au fost traduse in peste 29 de limbi. Tinem cursuri in 65 de tari, avem format un punct de vedere asupra acestei probleme.

– Care sunt principalele argumente sustinute de aparatorii avortului?
– Acum 30 de ani, principalul argument il constituia faptul ca, in uter, nu exista un copil viu, ci un tesut, o masa de celule. Astazi, acest argument a cazut. Este atat de simplu sa-ti dai seama cu ajutorul ultrasunetelor, de exemplu, ca acolo se afla o fiinta vie, incat si cel mai greu de convins sustinator al avorturilor recunoaste acest lucru. Acest argument, care era candva principalul motiv in sustinerea avortului, acum a disparut. Un al doilea argument a fost suprapopularea globului. Este gresit: rata scazuta a nasterilor, in randul natiunilor vestice, inseamna suicidul acestora. Toate tarile occidentale se afla sub rata de inlocuire a populatiei. Tarile care sunt deasupra ratei de inlocuire a populatiei sunt tarile din lumea a treia. Insa si aici populatia scade vertiginos. Va dau cateva exemple. In Kenya, o femeie avea, pana nu demult, in perioada ei fertila, in medie, 6,5 copii. Acum, ea are 3. In Indonesia, o femeie avea in medie 5 copii, acum, este sub rata de inlocuire! Vedeti, argumentul suprapopulatiei globului a disparut si el. Apoi, sustinatorii avortului au declarat ca avorturile sunt necesare in cazul violului. Nici acest argument nu se sustine. In SUA, exista 6 milioane de sarcini anual, dintre care doar 400 sunt sarcini rezultate din violuri. Este adevarat ca violul exista, insa este foarte dificil sa ramai insarcinata ca urmare a unui viol. In primul rand, s-a dovedit ca stresul prea mare diminueaza foarte mult sansa de a ramane insarcinata. Apoi, cei pro-avort au adus in discutie “copilul nedorit”. Si acest argument nu se mai sustine acum. Acestia spuneau ca daca aduci pe lume un “copil nedorit”, acesta va fi abuzat. Nimic mai fals. Au fost facute zece studii acum 20 de ani, in tari in care avortul era legalizat si in tari in care avortul era inca interzis. Au fost studiate cazurile unor grupuri de femei, care isi doreau sarcina, si ale altor grupuri, care nu-si doreau sarcina, dar nu puteau face avort, fiindca era interzis. In aceste studii, copiii au fost observati pe parcursul a cinci si zece ani. Nu au fost observate diferente esentiale intre cele doua grupuri. Concluzia a fost ca felul cum se si ce simte o femeie la inceputul perioadei de graviditate, pur si simplu nu prezice ca va avea acelasi tip de comportament dupa ce copilul se naste. In primul rand, se stie ca apare instinctul matern dupa nastere…

Si acest argument, al “copilului nedorit”, a cazut. Vine apoi argumentul avorturilor ilegale. Acest argument a fost spulberat de legea interzicerii avorturilor in Polonia. Polonia are 40 de milioane de locuitori. In timpul perioadei comuniste, erau cam 150 de mii de avorturi pe an. Anul trecut, in 2002, polonezii au avut 121 de avorturi. Am stat 2 saptamani acolo, studiind aceasta problema. Dupa ce a fost adoptata legea, contrar temerilor asteptate, ca va creste numarul avorturilor ilegale, adica a pierderilor de sarcina, numarul acestora a scazut.. De exemplu, in 1955, au existat 59 de mii de pierderi de sarcina, in 2001, numarul acestora a fost de 40 de mii. Numarul deceselor din cauza sarcinii si nasterii era de 70, in 1990. In 1999, acest numar a fost de 21. Problema este ca, atunci cand o femeie are un numar mare de avorturi, cervixul sau gatul uterului slabeste. Daca acesta este slabit, copii se nasc prematur si mor mai des, in perioada neonatala. In 1990, Polonia a avut 19 asemenea decese, iar in 2001, au fost 7 decese neonatale. In Polonia a avut o testare de piata. O natiune de 40 de milioane de oameni au cerut legislatorilor o lege care sa interzica avorturile. Mai intai, a existat presupunerea ca acesta va duce la cresterea numarului de avorturi, ceea ce nu s-a adeverit. Femeile din aceasta tara sunt, in prezent, mult mai sanatoase decat in trecut.

Noi nu dorim sa salvam doar copilul, dorim sa avertizam femeile ca avortul le face rau lor, organismului lor

– Care sunt justificarile celor care sustin argumentul dreptului femeii de a alege?
– Este singurul argument care le-a mai ramas sustinatorilor avorturilor. Intrebarea aici este, poti sa alegi sa-ti omori urmasii? Multe femei ar spune astazi, da, pot. Insa noi nu dorim sa salvam doar copilul, dorim sa avertizam femeile ca avortul le face rau lor, organismului lor. Sloganul nostru, din ultimii ani, este “De ce nu i-am iubi pe amandoi?”. Pe mama si pe copil adica. Vrem sa aratam femeilor din lumea intreaga ca avortul le distruge sanatatea fizica si emotionala. Cel putin in lumea occidentala, o femeie stie ca avortul este un pacat, prin avort se omoara un copil, insa, totusi, recurg la acest lucru, spunand ca Dumnezeu e mare si ne iarta toate pacatele. Insa acum, ele ar trebui sa constientizeze faptul ca, daca recurg la avort, isi fac rau lor inselor.

– Cat de mult este sustinuta miscarea pro-vita in SUA, in prezent?
– Sondajele de opinie arata ca majoritatea oamenilor din SUA se opun avortului astazi. In America, doi din trei oameni nu aproba avortul din motive sociale. Acum 10 ani, 45% din americani erau impotriva avortului. Acum, 55% sunt impotriva avortului. Acest lucru a contribuit si la scaderea numarului de avorturi la jumatate din cate erau, in unele state.

– De ce, totusi, guvernele sustin controlul nasterilor, daca procesul de imbatranire a populatiei este foarte rapid, in special in Europa?
– Nu stiu. Statisticile din Ungaria, de exemplu, arata ca o femeie naste 1,3 copii in perioada ei fertila. Pana in 2050, populatia Ungariei va ajunge, de la 10,5 milioane de oameni, cat are acum, la 6 milioane de oameni. Majoritatea dintre acestia vor fi batrani si nu vor putea primi o pensie deoarece nu vor fi destui oameni tineri care sa munceasca, sa plateasca impozite la stat, pentru a le asigura lor pensiile. Acesta este suicid national, pe care guvernele inca nu-l observa. Rusia avea 165 milioane de oameni, iar in prezent are 152 milioane. In Rusia, mor peste un milion de oameni pe an, dar se nasc cu mult mai putini. Rusia va inceta sa mai fie, daca merge in felul acesta, o mare putere a lumii. Romania are o mostenire dezastruoasa de la Ceausescu. Sunteti o tara unica in lume, care, de la sarcinile fortate, a trecut la o adevarata explozie a avorturilor. Va fi foarte-foarte greu sa atingeti un anumit echilibru.

– Mai sunt considerate organizatiile pro-vita organizatii extremiste?
– Aceste organizatii mai sunt vazute de putin oameni drept extremiste. Problema este ca Occidentul bogat nu doreste suprapopularea tarilor din lumea a treia, ca aceste tari sa nu se revolte o data impotriva lor. De aceea exporta educatia sexuala, care promoveaza prezervativele si contraceptivele. Banca Mondiala, ONU si toate organizatiile din jurul ONU, UNICEF, UNESCO etc. si alte mari organizatii internationale, care sustin avorturile, sunt impotriva familiei, sunt anti-religioase, sunt gata sa sustina retragerea drepturilor parintesti, lasand un copil de 12 ani sa faca ce vrea, sustin homosexualii etc.

– Cum ar putea tine piept organizatiile pro-vita tuturor acestor miscari?
– Unele tari au un mod facil de a face acest lucru. In statul nostru, Ohio, avem un congresman pro-vita, care ne reprezinta . Daca el nu ar vota pro-vita, noi nu l-am mai vota. In America, noi putem sa controlam votul din parlament. Insa acest lucru nu se intampla in foarte multe tari din Europa, Olanda, Spania s.a., unde oamenii voteaza partidele, nu persoana.

– Cum evolueaza conceptul de “handicap” in lume? Cum va explicati ca, in multe tari dezvoltate, oamenii cu nevoi speciale, cu handicap, pe de o parte, sunt ajutati sa se integreze in societate, favorizati, li se acorda multe facilitati, iar, pe de alta parte, multe din aceste tari dezvoltate au programe obligatorii prin care femeile insarcinate sunt supuse screening-ului si, daca copiii lor sunt depistati cu boli incurabile sau afectiuni grave, acestia sunt ucisi inca din uter?
– Este interesant ce spuneti. Vedeti, in fond, este vorba de acelasi pacient, dar este tratat diferit. Daca este in uter, este ucis, daca a reusit sa scape afara din uter, ii cream tot felul de facilitati. E un soi de schizofrenie. Un studiu din Marea Britanie relata nu demult ca, in aceasta tara, s-a reusit reducerea numarului de copii cu sindrom Down cu 90%. Deci ei au omorat 90% din copiii cu acest sindrom. Daca se va continua in acest ritm, oamenii vor considera normal sa omoare un copil cu handicap chiar dupa ce s-a nascut.

– Este adoptia o solutie la avort? Si in SUA exista destui copii ca sa fie adoptati?
-Da, adoptia reprezinta o solutie la avort. Insa in SUA nu sunt destui copii ca sa fie adoptati. Exista doua milioane de cupluri, investigate si declarate apte pentru a infia copii, insa la acestea le revin doar 50 000 de adoptii.

– Ce stiti despre miscarea pro-vita din Romania?
– Nu foarte mult. Am fost acolo, imediat dupa revolutie, impreuna cu sotia. Ne aducem aminte cum strigau atunci tinerii “Timisoara!”, “Timisoara!”. Stim ca au aparut centre de gestionare a sarcinilor in criza, centre de consiliere si stim ca exista persoane care se dedica acestei miscari.