Interviu cu dr. Roman Ghetmanov, medic obstetrician si ginecolog la Maternitatea de pe langa Spitalul Orasenesc nr. 70 din Moscova (Federatia Rusa)
Tema interviului: fertilizarea in vitro si infertilitate. Sursa: Neskucinyi sad 17 mai 2007
– Ce se intampla cu embrionii in cazul fertilizarii in vitro?
– Pentru realizarea fertilizarii artificiale este nevoie de un oarecare surplus de embrioni. S-a observat ca prin transferul catorva embrioni in uterul femeii, sarcina se dezvolta mai des decat in cazul in care se transfera doar unul singur. Cativa embrioni creeaza o situatie hormonala propice, care favorizeaza sarcina. Victoria Zaeva, medic sef la Clinica de Reproducere “Ma-ma”, afirma: “Daca embrionii sunt “de calitate proasta”, noi transferam mai multi embrioni decat 2 sau 3. Facem asta tocmai pentru ca embrionii sunt “de calitate proasta”, ca sa nu fim nevoiti sa transferam cate un embrion de 5-6 ori, caci acest lucru, din punct de vedere practic, este o cale fara perspectiva. Embriologii sustin ca, daca in uter sunt transferati mai mult de un embrion, ei, intr-un fel anume, se ajuta unul pe altul. De ce se intampla acest lucru – nimeni nu stie, dar este un fapt. S-au efectuat experimente corespunzatoare. De exemplu, cand unei vaci i se transfera un singur embrion, acesta murea, dar daca se transplantau patru embrioni acestia “ajutau” sa supravietuiasca cel putin unul”.
Dar chiar daca in organismul femeii se transfera doi embrioni, ca, ulterior, sa se evite reductia, ce sa facem cu ceilalti, daca au fost “creati”, unde sa-i plasam? De obicei, acestia sunt “criogenati”, “congelati”, ca sa se repete procedura FIV, in caz de nereusita, dar si pentru a-i folosi in scopuri de cercetare (oficial, acest lucru se face cu acordul “proprietarilor”, adica a cuplului conjugal, de la care se iau celulele sexuale – in legislatia Federatiei Ruse, nota tr.)
In Biserica Ortodoxa, exista doar un singur criteriu pentru inceputul unei noi vieti – formarea unei singure celule din cele doua – a barbatului si a femeii. Adica, imediat ce a avut loc fuziunea [celulei barbatului cu a femeii], imediat apare si sufletul. Momentul conceperii este momentul aparitiei sufletului uman. De aceea este total incorect sa vorbesti ca, in raport cu fertilizarea in vitro, Biserica nu are nici o opinie. In Bazele conceptiei sociale ale Bisericii Ortodoxe Ruse, adoptata prin decizie sinodala, in anul 2000, se spune clar: “sunt moral inacceptabile din punct de vedere ortodox toate tipurile de fertilizare in vitro, care presupun producerea, conservarea si distrugerea deliberata a embrionilor “in exces”.”
Chiar si fara reductie, prin tehnicile moderne ale FIV, adesea are loc omorarea embrionilor in primul stadiu de dezvoltare, cand inca nu sunt in uter, ci in eprubeta. O atare situatie – cand vine o femeie si spune: “Luati-mi doar doua ovocite, fecundati-le si transferati-le in uter, ca sa evitam nu numai reductia embrionara ci si crearea embrionilor “in exces”” – este imposibila. Care medic ar face acest lucru, daca probabilitatea aparitiei sarcinii in acest caz este egala practic cu zero?
in ceea ce priveste modul in care FIV afecteaza copiii nascuti prin aceasta metoda, in medicina, una din principalele metode de testare a oricarei tehnici sau medicament este catamneza, adica rezumatul informatiilor despre pacient colectate intr-o anumita perioada de timp, care permite urmarirea soartei pacientului dupa aplicarea tratamentului. Criteriul principal de aplicare a oricarei metode il stabileste perioada de timp trecuta. Primul copil conceput prin FIV s-a nascut in 1978. Si am fost mereu curios ce rezultate se pot vedea in acesti 30 de ani? Ceea ce arata la TV despre copiii nascuti prin FIV este neconvingator – ar trebui sa existe statistici oficiale referitor la toti copiii “din eprubeta”, nu publicitate selectiva. Avem nevoie de date, precum ce familii apeleaza la crearea de copii prin FIV, de ce boli sufera sau, dimpotriva, poate nu se imbolnavesc, cum sunt nascuti acesti copii, etc. Am incercat o lunga perioada de timp sa caut cu atentie date medicale, nu doar literatura populara, pe aceasta tema. Si am constatat ca nici un fel de statistici medicale referitoare la copiii conceputi prin fertilizare in vitro nu au fost publicate. Pentru mine este un semn ca ceva nu este in ordine aici. Nu exista nici o certitudine ca, dupa FIV, se nasc copii perfect normali. Si as vrea sa spun tuturor sustinatorilor FIV ca ei trebuie sa fie constienti de faptul ca FIV inseamna o multime de bani. Platesti si primesti – important e sa existe cerere, ca oferte vor fi intotdeauna. FIV este o afacere.
A spune ca FIV este o metoda de tratament este gresit. Femeile care au mers la FIV au avut o cauza a infertilitatii. Si, ca rezultat al FIV, aceasta cauza nu a disparut, ea a ramas. La noi, la maternitate, vin uneori femei, dupa FIV, ca sa nasca. Spun acest lucru din experienta – ele sunt mult mai predispuse, fata de femeile care au conceput natural, la probleme de nastere. Cred ca acest lucru se datoreaza faptului ca o femeie isi forteaza corpul la ceva de care el poate nu are nevoie. Nu vorbesc despre faptul ca procedura de stimulare a supraovulatiei este daunatoare. Uneori, ca urmare a acestei stimulari apare asa-numitul sindrom de hiperstimulare ovariana – este un lucru ingrozitor. La spitalul nostru, se intampla sa se adreseze femei cu acest sindrom. Asta inseamna atunci cand ovarul creste atat de de mult, incat ocupa intregul pelvis, in burta se acumuleaza un litru de lichid, iar femeile nu de rareori trebuie operate, in asemenea cazuri.
In nici un caz nu le condamn pe femeile care merg sa faca FIV, dar imi pare foarte rau pentru ele. Unele au cate 16 tentative de FIV. Adica omul isi duce dorinta sa pana la absolut. Si cum vor creste copiii lor, dupa aceasta? Avand o experienta de peste 20 de ani in ginecologie, pot sa spun ca nimic nu se intampla pur si simplu. Aici, se pare ca ar fi de folos sa amintim cuvintele Apostolului Pavel: “Toate imi sunt ingaduite, dar nu toate imi sunt de folos.”
Adesea, problema de infertilitate este o problema spirituala. Se intampla ca, atunci cand faci un istoric medical unei femei si o intrebi cu privire la numarul de parteneri sexuali, ea sa te priveasca cu uimire si sa spuna, stiti, nu-mi mai amintesc cat de multi am avut… Este o situatie tipica astazi. Nu vreau sa spun ca toate sunt in asemenea situatie, dar multe cazuri de infertilitate cu care ne confruntam sunt achizitionate chiar de femei. De exemplu, obstructia trompelor, din cauza careia multe femei apeleaza la FIV, apare, de obicei – si, in legatura cu aceasta, exista in prezent o statistica oficiala – atunci cand o femeie a avut, in timpul vietii, mai mult de cinci parteneri sexuali. Acest lucru este urmat aproape intotdeauna de afectiuni inflamatorii cronice ale organelor anexe uterului si obstructia trompelor. Repet, asta nu este o caracteristica neaparat tipica tuturor femeilor, ci este media statisticilor. De asemenea, multe dintre femeile infertile au avut in mod repetat avorturi. Si apoi spun, suferim fara copii, vrem sa facem FIV. Legile vietii spirituale exista, indiferent daca le acceptam sau nu. Multe femei nu vor sa auda despre aceste legi. Si, cand preotul le atentioneaza, veniti-va in fire, nu puteti sa doriti copii cu orice pret, unele dintre ele, in loc sa se gandeasca la viata lor, se supara si spun, preotul nu ne intelege, el n-a trecut prin asta, nu-si inchipuie cat de mult ne dorim acum un copil… Dar ele se gandesc doar la sine, nu la copil. Poti sa-ti doresti foarte tare sa realizezi ceva, dar dupa aceea…?
Interviuri © Asociatia Provita Media
2 thoughts on “Copii “de rezerva””