Ce spun sustinatorii avortului despre avort

De multe decenii sustinatorii avortului sustin unul si acelasi lucru: lumea este suprapopulata, iar resursele sale naturale nu pot sustine atat de multi oameni. Ne indreptam spre o foamete de proportii si alte forme de saracie umana, daca nu reducem substantial rata nasterilor. Aceste scenarii, care fac destul de mult fum, care sperie destul lumea neinformata, se afla la indemana unor organizatii cu mare forta financiara. Se vede destul de limpede, de exemplu, ca sunt in concordanta cu agenda unor grupuri cum ar fi Federatia Internationala Planned Parenthood (reprezentata prin SECS, in Romania), UNFPA etc. Aceste organizatii utilizeaza scenarii pentru a impune avortul, sterilizarea si contraceptia in unele tari in care familiile mari sunt pretuite, iar avortul este considerat o rusine.

Din momentul in care Paul Erlich a publicat cartea sa “Bomba demografica”, in 1968, si a introdus termenul “suprapopulatie”, pericolele unei foamete globale iminente si cele ale epuizarii resurselor de energie sunt vehiculate in discursul public. Chiar dupa ce au trecut atatia ani de atunci (timp in care populatia globului a crescut cu ceva mai mult decat un miliard), Ehrlich si sustinatorii sai continua sa afirme ca planeta este suprapopulata. De fapt, populatia globului scade dramatic si, dupa calculele tuturor demografilor, acest proces va continua.

Nu poti evalua cresterea populatiei cu ajutorul calculatorului deoarece simplele formule matematice nu iau in calcul imprejurarile de fapt, cum ar fi rata fertilitatii. Ceea ce stim foarte bine aici este faptul ca, aproape in fiecare tara, femeile nasc tot mai putini copii. In prezent exista 60 de tari pe glob cu nasteri sub rata de inlocuire.

Populatia globului s-a dublat (din 1950) ajungand la 6,3 miliarde de oameni astazi. Conform datelor ONU, populatia va atinge un varf de 8 miliarde de oameni, in perioada 2050-2075. Demograful si omul de stiinta Nicholas Eberstadt, de la American Enterprise Institute, declara ca este putin probabil ca populatia globului sa atinga aceasta cifra in 2050, dat fiind faptul ca, in ultimii 35 de ani s-a accentuat scaderea fertilitatii. Astfel, lumea, in urmatoarea jumatate de secol va avea mai putina populatie tanara care sa sustina populatia in varsta.

Este adevarat ca anumite zone ale lumii sunt aglomerate. (Ehrlich a recunoscut ca ideea cartii i-a venit pe cand se afla intr-un mare oras foarte populat din India). Insa in timp ce “supraaglomerarea” poate fi un termen care sperie, acesta este un termen care produce cu siguranta confuzie, deoarece el este definit de moduri de viata individuale si culturale, fapt care are putin de a face cu termenul stiintific “suprapopulatie”. Oamenii in India sunt aglomerati in mari orase nu pentru ca sunt prea multi, ci pentru ca oamenii de aici, ca peste tot in lume, prefera centrele urbane zonelor rurale. Un alt exemplu, unii din zgarie-norii din Manhattan adapostesc mai multi oameni decat tot statul Dakota de Sud din SUA.

Ehrlich prezicea, de asemenea, o epuizare a resurselor de energie in 1974. De fapt, FMI are cele mai scazute valori ale pretului metalelor din toate timpurile. Foametea pe care o prevedea Ehrlich in anii ”70 este la fel de neadevarata. Daca in 1986, productia de cereale a globului era de 1,8 milioane de tone, in 2001, aceasta a ajuns la 20,7 milioane tone, conform Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura a ONU.

Singurul adevar este ca oamenii constituie “cele mai de pret resurse” de pe glob, cum explica regretatul Julian Simon, economist la Universitatea Maryland, in cartea “The Ultimate Resource”. Dupa parerea sa, fiecare fiinta umana se naste nu ca un consumator, ci ca un potential producator. El vedea umanitatea nu ca un stol de lacuste, ci ca pe “resurse unice”. Conform teoriei sale, “standardul de viata al oamenilor a crescut in acelasi timp cu inmultirea populatiei globului.” Cresterea populatiei ar putea “cauza probleme temporare, insa, in acelasi timp, vor fi mai multi oameni ca sa le rezolve.” Nasterea unui copil nu era vazuta de Simon ca fiind inca o gura de hranit, ci un posibil Pascal, Kepler, Michelangelo sau Bach. Nu stim cati dintre acestia nu se vor naste, insa ii vom deplange si pe ei.