Literatura de specialitate subliniaza existenta unor riscuri crescute, mai ales cand acestea sunt folosite la o varsta precoce.
Saptamanalul „Viata medicala” (21 martie 2003) reia, in articolul „Invitatie pentru sanatatea reproducerii”, informatii aparute in marile publicatii romanesti privind initiativele Ministerului Sanatatii si Familiei referitoare la sanatatea reproducerii. Autoarea articolului, Dorina Pirau, ne informeaza atat despre programul Un subiect cotidian cat si despre lansarea Strategiei in domeniul sanatatii reproducerii si sexualitatii. Scopul campaniei Un subiect cotidian este „educarea populatiei prin mass-media asupra metodelor moderne de contraceptie”.
Este surprinzator faptul ca autoarea unui articol de specialitate, ca si autorii articolelor pe acest subiect publicate in alte ziare, sustin ca multe romance „au idei preconcepute (sublinierea noastra) conform carora ar exista efecte secundare ale metodelor de contraceptie hormonala, precum cresterea in greutate, pilozitatea excesiva a fetei sau chiar favorizarea unor anumite forme de cancer”. MSF ar trebui sa admita ca exista si riscuri ale pilulei sau sa dea aceste informatii in mod nuantat. Caci, pentru organismele in formare, pentru adolescente adica, contraceptivele hormonale nu reprezinta cea mai buna solutie. De aceasta parere sunt nu numai medicii ginecologi din strainatate, care au avut timp sa cerceteze aceste riscuri, incepand cu anii ’60, dar si unii medici romani.
Un binecunoscut ginecolog roman, dr. Petrache Vartej, subliniaza: „Este recomandabil ca pilulele sa nu fie prescrise decat dupa varsta de 16 ani si dupa doi ani de cicluri stabile[1].” De aceeasi parere este si dr. Filea Ioan Ivana: „In special, dupa o administrare mai indelungata a acestor medicamente (hormonale), devin un pericol pentru sanatatea femeii, care de buna voie a acceptat sa foloseasca anticonceptionalele orale. In primul rand, exista studii prin care se demonstreaza influenta negativa pe care o au anticonceptionalele orale luate timp indelungat, asupra aparatului genital al femeii. La nivelului colului uterin, al ovarului sau al vaginului s-au intalnit modificari morfopatologice, uneori si cazuri de procese neoplazice. Apoi unele date statistice se refera la corelatia dintre anticonceptionalele orale si afectiunile cardiovasculare si cerbero-vasculare. Hipertensiunea arteriala secundara este prezenta la femeile care au luat anticonceptionale timp indelungat.[2]”
O promovare exagerata a contraceptiei, ca impartirea cu generozitate a contraceptivelor de orice fel (prezervativele sau pilulele hormonale) in scoli si licee, inseamna ca tinerii sunt indemnati sa le foloseasca. Promovarea excesiva a prezervativelor si a anticonceptionalelor asa-zis moderne se face in detrimentul unei educatii sexuale corecte, inceputa la timpul adecvat.
Iata ce spune cunoscutul medic ginecolog roman Petrache Vartej, seful Clinicii de Obstetrica si Ginecologie de la Spitalul Univeristar Bucuresti, despre debutul vietii sexuale si despre pericolele unui debut precoce al vietii sexuale. „In general, se considera ca viata sexuala poate incepe in momentul cand s-a produs maturizarea psihosomatica a organismului. (…) Viata sexuala inceputa prea devreme poate produce perturbari in dezvoltarea morfofunctionala a organismului, prin stimularea precoce a secretiei testiculare, ovariene si, implicit, tiroidiene si suprarenale. Se accelereaza dezvoltarea caracterelor sexuale secundare, dezvoltarea somatica fiind diminuata, cu perturbari in special la nivelul cartilagiilor de crestere (C.Ursoniu).
Se recomanda ca aceasta activitate sexuala sa inceapa numai in cazul unei depline maturizari, ceea ce corespunde la 21-25 de ani la baieti si 18-22 de ani la tinerele fete (C.Ursoniu). Problema are importanta in special pentru tinerele fete, debutul precoce al vietii sexuale fiind incriminat IN ETIOLOGIA CANCERULUI DE COL UTERIN.
In stadiul actual al cunostintelor noastre, se considera ca procesul de cancerizare a colului uterin incepe de la o varsta foarte tanara, imediat dupa pubertate, ca urmare a interactiunii intre un agent carcinogen, cel mai probabil viral (Papilloma virus si, mai putin probabil, virusul herpetic genital uman tip II), introdus o data cu primele contacte sexuale in epiteliul cervical incomplet maturat, in orice caz, nepregatit filogenetic pentru o viata sexuala permanenta (Chircuta si Munteanu).”[3]
Acelasi autor mai subliniaza: „Deci actul sexual este un factor important in etiologia cancerului de col uterin, incriminandu-se debutul precoce al vietii sexuale, casatoriile multiple, partenerii sexuali multipli, numarul nasterilor si al avorturilor etc. Dintre toti acesti factori, debutul precoce al vietii sexuale (sub 20 de ani) este cel mai important, conferind un risc de imbolnavire de doua ori mai mare, in raport cu femeile la care viata sexuala a debutat dupa 20 de ani. Acest lucru trebuie pus pe seama faptului ca, in cazurile in care viata sexuala debuteaza sub varsta de 20 de ani, epiteliul cervical este incomplet maturat si nepregatit filogenetic pentru o viata sexuala permanenta.”[4]
Acelasi saptamanal anunta lansarea de catre MSF, la 17 martie 2003 a „Strategiei in domeniul sanatatii reproducerii si sexualitatii”. Informatia este prezentata unilateral la fel. Dupa cum subliniaza ministrul Sanatatii si Familiei, dr. Daniela Bartos, strategia anuntata are drept scop: „-cresterea accesului si gradului de utilizare a serviciilor de planificare familiala si a metodelor moderne de contraceptie, in vederea reducerii numarului copiilor abandonati si a mortalitatii materne, determinate in principal de recurgerea la avort ca mijloc de control al nasterii; – cresterea accesului la serviciile de ingrijire pre- si postnatala, pentru reducerea mortalitatii materne prin risc obstetrical si a mortalitatii infantile; – extinderea activitatilor de prevenire a infectiilor cu transmitere sexuala si a infectiei cu virusul HIV/SIDA si facilitarea accesului la serviciile de investigare si tratament a respectivelor afectiuni, precum si cresterea gradului de informare a populatiei asupra riscului de cancer de col uterin sau mamar si facilitarea accesului la serviciile de investigare si tratament”.
Aici apar cel putin doua intrebari. In primul rand, cum se poate reduce numarul avorturilor si mortalitatea materna cauzata de avort, atata timp cat companiile producatoare de contraceptive recunosc ca acestea au un grad de esec, care duce la aparitia sarcinilor nedorite? Publicatia Wall Street Journal (26 aprilie 1991) arata ca, in SUA, doua treimi din cele trei milioane de sarcini „neplanificate”, inregistrate in aceasta tara, se datoreaza esecului anticonceptionalelor. In acelasi timp, cotidianul Telegraph, Marea Britanie, 12 decembrie 2002, apreciaza ca „femeile implicate in controlul nasterilor sunt mult mai tentate sa faca un avort, decat cele care nu utilizeaza metodele de control al nasterilor.”
In al doilea rand, cum pot fi prevenite infectiile cu transmitere sexuala, atata timp cat se promoveaza pe larg contraceptivele hormonale si, implicit, inceperea unei vietii sexuale timpurii? Debutul precoce al vietii sexuale, presupune de multe ori, un numar mare de parteneri sexuali, ceea ce creste incidenta bolilor cu transmitere sexuala si chiar a cancerului cervical (vezi mai sus observatiile prof. Petrache Vartej). Se stie ca anticonceptionalele orale nu te protejeaza impotriva bolilor cu transmitere sexuala, cu atat mai mult impotriva HIV/SIDA. Chiar si prezervativul are un grad de risc aici (multi adolescenti refuza sa foloseasca prezervativul sau il folosesc incorect, plus posibilitatea acestuia de a se rupe etc.).
Referințe:
[1] Vartej, Petrache – Ginecologia, Editurile All, p.424
[2] dr. Filea Ioan Ivana – Abuzul de anticonceptionale, Romania libera, 4 febr., 2003
[3] Vartej, Petrache – Ginecologia, Editurile All, p.458
[4] Ibidem
Publicat in Dosar Provita Media nr.8, martie 2003
About Post Author
