Suplimentul revistei franceze Monde din 5 septembrie 2009 consacra un articol biohackerilor, cei care isi fac „laboratoare” in propria lor casa si se organizeaza pentru gestionarea cercetarilor pe fiintele vii. Ei doresc sa atraga de partea lor comunitatea hackerilor informatici, recunoscuta prin competenta tehnica, solidaritate, nerespectarea autoritatilor, cunostinte si „dorinta irezistibila de a demonta tot ceea ce le cade sub mana pentru a vedea cum functioneaza”. Biohackerii inteleg sa-si gestioneze cercetarile in totala libertate, departe de laboratoarele oficiale. Fiind oameni de stiinta sau pur si simplu persoane curioase din fire, ei beneficiaza de democratizarea accesului la cunostintele afisate pe internet.
Un astfel de grup, botezat DIYbio (Do-It-Yourself Biology), reuneste biohackeri ai caror membri se dedau la diverse „surubarii” in domenii precum manipularea genetica: modificarea genomului bacteriilor, analiza propriului ADN, fabricarea de „masini genetice”, destinate marelui public s.a. Ei vizeaza democratizarea manipularilor genetice si eliminarea prejudecatii potrivit careia „manipularile genetice si organismele modificate genetic reprezinta o crima contra naturii si contra vointei divine”.
In acest scop, ei resping conceptul de secret de fabricatie si refuza depunerea de brevete si copyright pentru inventiile lor. Nu are importanta cine detine drepturile de a indrepta, modifica sau ameliora, cu conditia ca versiunile ulterioare sa fie libere si deschise publicului.
Biohacker-ii sustin ca sunt constienti de riscurile inerente ale ingineriei genetice, riscuri pe care ei le considera controlabile. Un mic grup de militanti din Boston (SUA) au formulat si au difuzat deja un ansamblu de reguli de securitate si transparenta pentru debutanti pentru a evita accidentele si a linisti populatia si autoritatile publice. (Le Monde 2, 5 septembrie 2009)
About Post Author
