Interviu cu dr. Pavel Chirila, conferentiar universitar, disciplina Bioetica, Universitatea Craiova
– Prezentati-ne putin studiul efectuat de dvs. asupra programei “Educatia pentru sanatate” in scoli, elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
– Am efectuat o analiza foarte amanuntita a programei Ministerului Educatiei si Cercetarii, numite “Educatie pentru sanatate”. Programa a fost lansata anul trecut si aprobata in luna iunie, printr-un ordin al ministrului Educatiei si Cercetarii si se doreste a fi implementata, in urmatorii ani, in toate scolile din Romania. Este un program national, care se adreseaza invatamantului public. Capitolul cel mai scandalos al acestei programe este cel referitor la sexualitate. Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin aceasta programa, incearca sa convinga copiii ca homosexualitatea masculina sau feminina, sexul oral sau sexul anal si masturbarea in grup ar fi toate manifestari ale unei sexualitati normale.
– De la ce varsta este introdus acest program?
– Programul este prevazut pentru clasele a I-XII. Sigur, in mod gradat. La clasa a II, metodica prevede demonstrarea diferentelor dintre fetita si femeie. La 11-12 ani, deja pot sa le dea “adrese utile”, care inseamna, de fapt, cabinete de avort si de planning. Din punctul de vedere al moralei crestine, dar nu numai din acest punct de vedere, ci si din punct de vedere al stiintei psiho-pedagogice si medicale, acest program nu sta in picioare. Se face ostentativ o lauda a homosexualitatii. In acest program, apare expresia, “in unele tari, s-a legiferat casatoria intre persoanele de acelasi sex si acesta este un castig”. Or, a dezincrimina homosexualitate este un lucru, iar a face apologia ei este cu totul altceva. Apoi, apar titluri de lectie chiar obscene. De exemplu, “Invatatoarea va imagina jocuri pentru descoperirea organelor” sau “Negocierea in relatiile sexuale”. Sau, in materialele informative ale Ministerului Sanatatii, respectiv, in Kit-ul Multimedia, sunt prezentate fotografic scene sexuale. Capitolul II al programei, capitolul de bioetica, este atacabil din punctul de vedere al oricarei constiinte civice. In acest capitol, se afirma, in primul rand, o minciuna. Se afirma ca eutanasia pasiva este pe larg practicata in toate spitalele. Acest lucru este o minciuna. Eutanasia pasiva nu este practicata in spitale.
– Noi avem vreo lege care sa se refere expres la eutanasie?
– In Codul Penal, cred, exista o specificatie prin care este condamnata eutanasia. Cu exceptia a trei tari din Europa, eutanasia este interzisa. In aceste trei tari s-a legiferat eutanasia activa, ceea ce este altceva. Desi ambele sunt doua acte grave, eutanasia pasiva este un abandon al unui bolnav in faza terminala, ceea este mult mai grav si poate duce la abuzuri. Daca prezinti eutanasia pasiva ca norma, strambi mentalitatea unui copil. Daca un copil, la 12-13 ani, invata ca eutanasia este un lucru normal, el va putea foarte usor sa-si abandoneze parintii sa moara sau le va scoate perfuzia ca sa moara mai repede, ca asa a invatat el la scoala. Un al treilea lucru anormal, care exista in acest program si care le intrece pe toate celelalte, cu adevarat o premiera mondiala, este vorba de eugenismul genetic. Ministerul Educatiei propune ca norma selectarea embrionilor umani si pastrarea doar a celor, zic ei, cu “evolutie favorabila”. Nimeni nu intelege ce inseamna aceasta “evolutie favorabila”. Ei folosesc sintagma “eugenism stiintific”, ca fiind o metodica a viitorului. De fapt, nu se poate spune ca eugenia este o stiinta. Eugenia este o ideologie, care se foloseste de descoperirile stiintifice ale altor domenii si incearca sa faca o selectie, o ameliorare a rasei umane. Dar insasi intentia este profund anticrestina. Mantuitorul a venit pentru cei slabi, neputinciosi, marginalizati. Nu avem de unde sa stim ca un om care se naste cu un mic defect fizic nu va deveni ori un mare sfant ori un mare savant, ori un mare artist. Carta Drepturilor Omului are un capitol, in care se spune foarte clar, ca se interzice orice discriminare pe criterii genetice intre fiintele umane. Guvernul Romaniei, Ministerul Educatiei vin in contradictie cu aceasta. Nu ma mir ca vin in contradictie cu Biserica, ca nu sunt prea multi credinciosi printre ei, dar vin in contradictie cu Carta Drepturilor Omului, pe care au semnat-o.
– Care este pasul urmator pe care il veti intreprinde?
– Acest studiu critic pe care noi, un colectiv de 8 autori, l-am scris, il vom publica, dupa care vrem sa-l aratam Comisiilor de invatamant si de sanatate ale celor doua Camere ale Parlamentului, ministrului Educatiei, ministrului Sanatatii. Vrem sa-l raspandim profesorilor de biologie, directorilor de scoli si licee, asociatiilor care au in statutul lor preocupari pentru educatie si copii. Vrem sa organizam o conferinta cu specialistii in pedagogie din tara noastra, unde sa prezentam punctul nostru de vedere. Daca nu se rezolva nimic, avem semnale ca mai multe asociatii din Romania, care au in statutul lor protectia copilului, vor actiona in justitie Ministerul Educatiei pentru a bloca acest program. Prefata acestui studiu reprezinta un apel catre Ministerul Educatiei de a exclude din programa aceste concepte criticabile si va fi semnata de mai multe personalitati publice din Romania.
– Programa a fost introdusa in scoli. Pentru ca nu avem specialisti instruiti, nu exista manuale etc., s-ar putea ca aceasta programa sa functioneze haotic. Aveti semnale privind functionarea acestei programe in scoli si licee?
– E vorba de un caz al unei fetite de 12 ani din Bucuresti, care a avut un soc, cand li s-a spus la scoala cum se face sex. A venit acasa si i-a spus mamei ca la scoala au fost invatati sa faca sex. Desi programul MEC nu s-a implementat in toata tara, din lipsa de materiale didactice, probabil, totusi, o profesoara din Bucuresti s-a grabit putin.
– Prin urmare, lucrurile pot fi interpretate in maniere diferite… Cum controleaza Ministerul Educatiei implementarea acestui program?
– Ceea ce pot sa va spun este ca acel Kit Multimedia, pe care MEC il recomanda ca “material auxiliar si suport de curs al optionalului”, prezinta imagini despre modul in care se practica sexul oral reciproc, de exemplu… Sunt convins ca, daca un profesor ar face clasei astfel de demonstratii, nimeni nu ar putea sa-l acuze, pentru ca el are drept acoperire materialul didactic al Ministerului Educatiei.
Interviuri © Asociatia Provita Media