La Bucuresti, continua Campania „40 de Zile pentru Viata”, in fata Spitalului „Filantropia”, o activitate care aduna impreuna crestinii, timp de 40 de zile, pentru rugaciune, post si veghe pasnica, pentru a se pune capat omorarii pruncilor nenascuti. Participantii care vin zilnic sa vegheze, in numar mai mic sau mai mare, se roaga ca pruncii nenascuti sa ajunga sa se nasca, ca mamele si tatii lor sa-i primeasca la sanul lor.
Ne rugam pentru schimbarea mintii si inimii oamenilor
Campania se intemeiaza pe o activitate de veghe, post si rugaciune zilnica timp de 12 ore, de la 7.00 la 19.00, vizavi de Spitalul „Filantropia”. La fiecare ora vin alti voluntari, care se roaga aici impreuna pentru salvarea vietii pruncilor nenascuti. Prin aceasta actiune inedita, oamenii, trecatorii sunt scosi din cotidianul vertiginos, sunt sensibilizati prin mesaje de mare incarcatura sufleteasca. Mare parte din ei isi dau seama de scopul actiunii in momentul in care citesc ce scrie pe afisele si posterele de acolo: „Fiecare viata este un dar de la Dumnezeu”, „Zambeste, mama si tata au ales viata!”, „Viata este viata, apar-o!”, „Viata este o bogatie, pastreaz-o!”, „Dreptul la viata al omului este garantat”. Drept urmare, multi trecatori ii incurajeaza pe participantii la veghe sau reactioneaza plini de interes, ascultand opiniile voluntarilor.
Au fost si oameni care au intrebat nedumeriti: „Vreti sa schimbati legea avortului, sa bagati mamele in puscarie?” „Nicidecum, a fost raspunsul voluntarilor. Ne rugam pentru schimbarea mintii si inimii mamelor, a tatilor si a celor din jurul lor. Fiecare in mod individual e bine sa-si dea seama de acest lucru”. Constiintele se pot schimba in urma schimbului de pareri, in urma unui simplu dialog. Poate nu imediat, dar puterea rugaciunii catre Domnul nostru, catre Maica Domnului este mare, aceasta ar fi una din explicatii. In chip absolut minunat, intrebarile curg dinspre strada spre voluntari si nu invers.
La rugaciune participa frecvent si femei care au facut avort. Unele spun: „Am venit aici in semn de penitenta”. Alte femei, care treceau prin preajma, dupa ce au aflat care este scopul sederii voluntarilor acolo, au intrebat: „Si noi, noi ce putem face?” Raspunsul a fost: „Veniti alaturi de noi!”
Bucurestiul, la mijloc de campanie
In ziua de marti, 1 martie, in sala de sedinte a Bisericii „Sfantul Vasile cel Mare” din str. Polona nr. 50, au fost rememorate momentele importante ale acestei veghi, marcandu-se, astfel, mijlocul campaniei. Au fost vizionate secvente filmate ale acestei activitati, remarcandu-se marturiile participantilor. S-a desprins din acest film viziunea organizarii campaniei de catre un nucleu de organizatori, oameni nelipsiti in strada, cate 12 ore pe zi, dna Florentina Bratosin si dl Dragos Teodorescu, doi oameni plini de devotament si delicatete, inarmati cu rabdare, in orice moment oferind un cuvant bun celor care li se alatura zilnic, ora de ora, la rugaciune in strada. In jurul lor lumea s-a adunat, numarul participantilor a crescut mereu.
Alaturi de acesti oameni neobositi, se afla doamna dr. Maria Dunca-Moisin, presedintele Asociatiei Medicilor Catolici, care a mobilizat oamenii si, cel mai important lucru dintre toate, prin munca de consiliere pe care o duce, ca medic de familie, continua sa salveze vieti de prunci nenascuti. Domnia sa aduce o marturie tulburatoare despre consilierea in criza de sarcina, absolut necesara astazi, in Romania:„Uneori doar un cuvant de incurajare poate schimba intentia unei femei de a avorta, dar de multe ori este nevoie sa parcurgi impreuna cu ea un drum lung si asa ajunge mama impreuna cu pruncul ei nenascut sa fie parte din viata ta”. Doamna doctor se refera apoi la unul dintre sutele si poate miile de cazuri de mamici pe care le-a consiliat: „Am simtit ca trebuie sa-i fiu alaturi si acestei mame pentru ca fusese parasita tocmai de aceia care ii erau cei mai apropiati. Dupa o vreme, dupa ce Iulia se nascuse, mama mi-a scris aceste randuri: «…dar adevarul este ca va datorez totul pt Iulia».”
Dr. Anca Cernea a vorbit despre faptul ca avortul, indiferent ca este legal sau ilegal, continua sa puna viata femeilor in pericol. De asemenea, dr. Cernea s-a referit si la consilierea spirituala a tatilor, nu numai a mamelor, la faptul ca in procesul spovedaniei, poate ar trebui intrebati si barbatii daca au fost partasi sau nu la un avort, pentru ca, in cele din urma, avortul nu o afecteaza doar pe mama, ci se rasfrange negativ asupra intregii familii in care acesta se produce.
Pe gardul Muzeului Taranului Roman, vizavi de Spitalul Filantropia, au fost expuse o serie de placate ce prezinta momente importante din viata bebelusului in burtica mamei, materiale informative realizate cu sprijinul Asociatiei Medicilor Catolici.
Istoria Campaniei „40 de Zile pentru Viata”
Prima campanie „40 de zile pentru viata” s-a desfasurat in localitatea americana Bryan-College Station din statul Texas, in 2004, si a fost condusa de David Bereit. La acea campanie au participat 1000 de oameni si a avut ca rezultat scaderea avorturilor cu 28 la suta la nivel local.
De la lansarea sa in mod oficial, simultan, in mai multe orase din SUA, in 2007, miscarea s-a extins rapid in toata lumea: in Canada, Marea Britanie, Italia, Spania, Germania, Austria, Columbia, Nigeria, Argentina, Noua Zeelanda. Potrivit site-ului oficial https://40daysforlife.com/, la aceasta miscare participa astazi 675.000 de voluntari din 607 orase din 32 de tari. Pana in prezent, prin munca voluntarilor, au fost salvati 11.165 de copii, un numar de 127 de medici ginecologi care fac avorturi si lucratori medicali au renuntat la activitatea lor, iar 69 de centre, unde se faceau avorturi, s-au inchis.
Si in Europa de Est, in tari precum Polonia, Ungaria, Croatia, Slovacia, Rusia, Belarusi, Armenia, Gruzia si, de cativa ani si in Romania, ca sa enumeram doar cateva, s-a extins aceasta campanie, care a salvat deja mii de vieti. In Gruzia, spre exemplu, in primavara anului 2011, actiunea de 40 de zile s-a petrecut in fata sediului parlamentului.
In Romania, campania s-a tinut la Cluj, Timisoara si Nasaud. Din 10 februarie 2016, avem o asemenea campanie si la Bucuresti si ne rugam Domnului ca ea sa ajunga la cat mai multe editii.
Larisa Iftime
Editoriale © Asociatia Provita Media