Publicatia franceza Libération dedica un articol mamelor purtatoare din Ucraina, una din tarile europene in care gestatia pentru altul este legala.
Viata economica din Ucraina ramane destul de nesigura, dupa caderea comunismului, de aceea un numar tot mai mare de femei isi propun „serviciile” uterului lor in schimbul unei retributii. Valentina, mama a trei copii, a mai nascut alti trei copii pentru alte familii, si recunoaste ca a cerut 10.600 euro pentru un copil, plus alti 400 de euro pe luna pe tot parcursul sarcinii, fara a include preturile pentru medicamente si consultatiile medicale. Ea explica: „Si eu, si sotul meu suntem orfani si nu putem conta decat pe noi insine. Amandoi lucram in constructii. Cum sa putem inchiria, cu salariile noastre, un apartament sau cum sa platim studiile copiilor nostri?”
In jurul uterului mamelor-surogat s-a tesut o retea de intermediari, care profita din aceasta afacere. In Ucraina, unde legislatia este prea permisiva, totul se vinde: ovulele, sperma, uterul… Clinicile specializate in medicina reproductiva profita si atrag clientii de peste hotare. Consiliul Ordinului Medicilor Francezi a pus in garda medicii practicieni din Hexagon asupra „racolajului” operat de catre centrele ucrainene, spaniole sau grecesti, care promit un comision medicilor implicati.
De partea sa, Agentia Vita Felice sau Centrul International al Gestatiei pentru Altul, propune strainilor formula „totul la pachet”, la pretul total de aproximativ 40.000-50.000 de euro, incluzand consultarea mamei purtatoare, implantarea embrionului, punerea la dispozitia viitorilor parinti unui apartament la Kiev, in saptamanile care preced nasterii. Ingrijirea si spitalizarea in momentul nasterii se adauga la pretul total pe care trebuie sa-l plateasca parintii.
O clinica asociata Centrului Vita Felice afirma ca, in fiecare an, aici vin cam 25.000 de cupluri, mai ales pentru ovocite, dar clinica are, de asemenea, si aproximativ 20 de gestatii pentru altul, anual. Potrivit cifrelor ucrainene, nasterile din mame purtatoare s-au triplat fata de acum 5 ani, pana la legalizarea practicii. Majoritatea parintilor biologici sunt straini.
Jurnalista franceza remarca pe drept cuvant ca cel care a fost omis in aceasta legislatie este mama purtatoare insasi, intr-o tara in care o sarcina sau o nastere nu este lipsita de riscuri. Pe langa aceasta, multe femei cedeaza nervos in momentul in care trebuie sa abandoneze copilul. Caci dupa semnarea contractului la notariat, mama purtatoare trebuie sa renunte la toate drepturile asupra copilului. In marea majoritate a cazurilor, mamele nasc prin cezariana, sub anestezie, cateodata fara a vedea copilul pe care l-au purtat 9 luni.
„Unele femei innebunesc”, sustine Valentina. „Eu am avut o prietena care a disparut in timpul primelor luni de sarcina. Nu voia sa dea copilul. Cand a revenit, parintii biologici n-au mai vrut copilul si ea a trebuit sa avorteze”.
Cuplurile straine care recurg la o mama purtatoare din Ucraina nu-si pot recunoaste legal copilul. Astfel, in Franta, nu este recunoscuta ca mama biologica decat mama care a nascut. Documentele furnizate de Ucraina pentru recunoasterea copiilor in Franta sunt deci falsuri care nu pacalesc decat arareori statul francez. (Libération, 11 septembrie 2009)
About Post Author
