Michel Schooyans, specialist in filozofie politica si demografie, membru al Academiei Pontificale a Stiintelor Sociale si profesor emerit la Universitatea din Louvain (Belgia), a acordat un interviu pentru Agentia de stiri Zenit pe tema evolutiei drepturilor omului. Domnia sa aminteste ca Declaratia universala a drepturilor omului, proclamata in 1948 de ONU, recunoaste ca „toti indivizii au dreptul la viata” si ca „textul invita toti oamenii, toate tarile, guvernele sa recunoasca demnitatea fiecarei persoane umane, fara a lua in considerare potentialul sau, culoarea pielii, religia si varsta”.
Conform prof. Schooyans, documentul exprima drepturile fundamentale, dar, pentru ca aceste drepturi sa fie puse in aplicare, trebuie puse in evidenta textele de lege. Exista doua lucruri: „Recunoasterea, pe de o parte, a realitatii fiintelor umane, toate avand aceeasi demnitate si aceleasi drepturi fundamentale si, pe de alta parte, recunoasterea instrumentelor juridice, care confera o forma concreta, exigibila acestor drepturi recunoscute drept fundamentale.”
El subliniaza ca astazi Declaratia ONU din 1948 este contestata, contestatie care vine din teoria pozitivista a dreptului, elaborata de Hans Kelsen (1881-1973). Conform acestei teorii, doar deciziile juridice merita atentie si respect. „In prezent, aceste ordine juridice, aceste dispozitii stabilite in coduri se pot schimba dupa placul interesului celui care le poate defini”.
Pentru Michel Schooyans, acest pozitivism juridic „deschide drumul tuturor formelor de dictatura”, cum a fost cea a lui Stalin. „Legea care autorizeaza avortul, eutanasia, nu e nimic altceva decat o lege care permite triumful celui mai puternic. Pentru ca asa vreau eu, eu decid cine are dreptul la existenta si cine nu.”
Profesorul Schooyans este ingrijorat de faptul ca aceasta noua mentalitate s-a infiltrat in randul reprezentantilor agentiilor ONU, care „se comporta astazi ca o super putere mondiala, transnationala, in linia lui Kelsen”. „Kelsen declara ca legile nationale […] trebuie supuse aprobarii, validarii unui centru de putere piramidal”. Pentru el, „un mare numar de parlamentari sunt redusi la simple marionete, care aplica decizii ce vin din exterior, executand vointa celui care impiune deciziile, cumparand, la nevoie, voturile lor, recurgand la coruptie”.
In concluzie, „suntem in curs de a asista la aparitia unui drept tiranic, drept pur pozitivist, care ignora drepturile umane inalienabile, proclamate in 1948. Iar acest lucru nu este inteles de catre oameni…”. (Zenit, 18 ianuarie 2009/Genetique.org)
About Post Author
