Ghid pastoral oferit de Monahia Onufria Matei, de la Manastirea „Sfantul Ioan Botezatorul” de la Lipnita, pentru alinarea suferinței post-avort
Sursa: Manastirea Sf. Ioan Botezatorul Lipnita
1. Introducere
In mod constant Biserica condamna actul avortului, dar nu condamna si persoana. Cu toate acestea sentimentul rusinii si teama de judecata celorlalti le face pe persoanele implicate in astfel de fapte sa pastreze tacerea in legatura cu nevoia de a primi ajutor pentru depasirea suferintei provocate de avort. Daca nu putem face nimic pentru copiii care au fost ucisi prin avort, putem insa sa facem multe pentru cei care au fost devastati spiritual de avort.[1] Consider ca atat femeile, cat si barbatii care sufera in urma consecintelor devastatoare ale avortului au nevoie urgenta de cat mai multa ingrijire pastorala.[2]
Cum poate Biserica sa descopere cu finete ranile barbatilor si femeilor care au fost implicati in avort si care au fost invaluite cu furie, rusine, mandrie, vinovatie si disperare? Cum poate biserica sa ajunga la ele, cu mainile pline de rani ale lui Hristos si cu a Sa rugaciune de mantuire: „Tata, iarta-le lor, pentru ca nu stiu ce fac.”? Daca dorim sa ajungem la aceste persoane cu adevarul si mila credintei, trebuie mai intai sa intelegem puterea de negare, precum si adancimea durerii, depresiei si alienarii spirituale pe care provoaca avortul. Adesea furia sau indiferenta afisata fac parte din armura de aparare care le protejeaza pe aceste persoane de realitatile crude ale avortului.[3]
Citiți continuarea: http://blog.manastirealipnita.ro/invataturi/75-suferina-post-avort-i-tmduirea-acesteia-prin-iertare-ghid-pastoral-
Consiliere pre- si post-avort © Asociatia Provita Media
About Post Author
