Himere la baza artei biotehnologice

Revista La Vie consacra un articol artei biotech, numita si bioart. Unul dintre pionierii acestei noutati este  Eduardo Kac, de origine braziliana. Acesta, in decurs de 6 ani de munca, impreuna cu oamenii de stiinta, a integrat unul din cromozomii sai in patrimoniul genetic al plantei petunia. Astfel, el a creat un organism botezat „plant-animal”, care seamana cu o petunie, insa „prin nervurile sale curge nu seva, ci un pic de sange de-al artistului”.

Unii artisti pot utiliza biotehnologiile nu numai ca subiect de studiu, ci, de asemenea, ca instrument. Astfel ei creeaza himere ciudate. Altii renunta la cercetarea frumosului pentru a se afirma ca „cercetatori ai constiintei”.

Pentru Jens Hauseur, organizator al numeroase expozitii de acest tip, aceste lucrari „ridica valul de pe laboratoarele lumii, materializand potentialul si posibilele derive ale stiintei”. Unul din artistii acestui gen nou de arta, George Gessert, a creat voluntar flori diforme.

Eduardo Kac se intreaba: „Maine am putea crea fiinte total noi. Ce loc vor avea ele langa noi? Cum vom locui noi cu ele?” El considera ca, astazi, omul, cu un ansamblu de tehnici cum sunt chirurgia, genetica, electronica, capabil sa le reinventeze, poate deveni propriul sau creator.

Ingrijorarea vizavi de acest tip de arta, care pleaca de la fiintele vii ar fi sa se dea peste „un savant nebun, care s-ar lansa intr-un program trensgresiv de mutatie a oamenilor sau a animalelor”, concluzioneaza filozoful Yves Micahaud. (La Vie, 5 noiembrie 2009)

Varia

Leave a Reply