Eutanasia in Olanda, avertizari din partea Natiunilor Unite

In timpul celei de-a 96-a sesiuni, tinute la Geneva la sfarsitul lunii iulie 2009, Comisia pentru Drepturile Omului a ONU a transmis un semnal de ingrijorare Olandei  fata de „rata ridicata a cazurilor de eutanasie si suicid asistat”. Membrii Comisiei sunt ingrijorati in special de faptul ca „legea permite unui medic sa autorizeze sfarsitul vietii unui pacient, fara a recurge la avizul unui judecator” si ca „cel de-al doilea aviz medical, necesar, in asemenea cazuri, poate fi obtinut doar folosind o linie telefonica de urgenta”.

Comisia parlamentara franceza, condusa de catre deputatul Jean Leonetti, a alertat ONU. Drept consecinta, in timpul lucrarilor de evaluare a legii din 22 aprilie 2005 privind sfarsitul vietii, amendata in 2008, comisia a tinut sa vada pe teren realitatea practicilor olandeze in materie de eutanasie. Aceasta a aflat ca justitia olandeza nu mai solicita decat 2 criterii pentru a valida procedura eutanasiei: constatarea bolii si prezenta suferintei necrutatoare. Aceste doua criterii sunt absolut subiective, daca luam in considerare faptul ca niciodata un medic nu va formula un raport care sa ateste fie ca bolnavul eutanasiat nu suferea, fie ca n-a solicitat niciodata eutanasia. Jean Leonetti a declarat in concluzie ca „legislatia consacra o noua putere medicala”. Medicul isi aroga simultan functiile de expertizare, de decizie si de executare a sentintei.

Pe de alta parte, de la intrarea in vigoare a legii, nu s-a inregistrat nicio urmarire penala impotriva vreunui medic. Douazeci si patru de cazuri in litigiu fac in totalitate obiectul transmiterii lor Colegiului procurorilor generali de catre comisiile de control. Deputatul francez s-a declarat de asemenea ingrijorat de „Absenta totala a sesizarilor in instanta te face sa te intrebi asupra realitatii constrolului efectuate a posteriori, fie suntem in prezenta unui profesionalism exceptional […], fie ne indoim de realitatea acestui control”.

In 2007, 2.120 de cazuri de eutanasie au avut loc in Olanda. Ceea ce nu spun statisticile este existenta cazurilor de eutanasie clandestine. Un studiu olandez estimeaza ca 20% din eutanasii sunt ascunse. Autoritatile publice evalueaza la 3.600 numarul real al cazurilor de eutanasie.

S-a constatat, de asemenea, ca generalizarea practicii eutanasiei a facut sa apara in Olanda un adevarat exil al populatiei in varsta, care prefera sa se stabileasca in Germania. Aceasta informatie a fost facuta publica tot de misiunea franceza, care a precizat ca, in land-ul german Nordrhein-Westfalen, au fost inaintate cereri de stabilire cu domiciliul ale mai multor persoane in varsta din  Olanda. „Aceste persoane se tem ca anturajul sa nu profite de vulnerabilitatea lor si sa le scurteze viata. Neavand incredere in medicii olandezi, acestea fie se adreseaza medicilor germani, fie se stabilesc definitiv in Germania. Aceste reactii, pe care presa germana le-a facut publice, demonstreaza ca practicile medicale olandeze sunt prost vazute de o parte a populatiei”.  (Liberté politique, 25 septembrie 2009)

Varia

Leave a Reply