Procrearea asistata medical cu donator din Franta se bazeaza actualmente pe principiul anonimatului, care stipuleaza ca „donatorul nu poate cunoaste identitatea primitorului, si nici primitorul pe cel al donatorului”. Dezbaterile largi pe aceasta tema ar putea antrena legiuitorii francezi sa revina asupra acestui principiu.
Consiliul de Stat francez a recunoscut „ca aplicarea radicala a principiului anonimatului comporta, pe termen lung, efecte pagubitoare, in principal, deoarece copilul este privat de dimensiunea istoriei sale, iar identitatea sa este fondata pe stergerea interventiei unui tert”. Este, printre altele, motivul invocat de catre copiii, care vorbesc atazi public, care nu-si cauta tatii, ci vor sa-si cunoasca pur si simplu originile.
Tendinta internationala este de a ridica anonimatul. Marea Britanie, Suedia, Norvegia, Austria, Elvetia, Finlanda, Olanda si Noua Zeelanda au legalizat cunoasterea identitatii tatalui biologic de catre acei copii nascuti prin inseminare artificiala cu donator.
Pentru directorii Centrului de Studii si Conservare a Spermei (CECOS), principiul anonimatului ramane totusi un lucru bun: „Confidentialitatea permite barbatului sa-si gaseasca un loc simbolic in proiectul sau de paternitate”, a explicat Dominique Regnault, psiholog, la CECOS. Psihanalista Geneviève Delaisi de Parsival este impotriva unei „legi, care ar deveni complice la o tentativa de a anula importanta simbolica a actului procreativ”. Pentru filozoful Sylviane Agacinski, este vorba de o „conspiratie a tacerii, o tranzactie secreta, indirecta si necomerciala, dar care seamana cu o «piata neagra»”. (Libération, 23 iunie 2009)
About Post Author
