In cronica sa din publicatia Figaro Magazine, Alain-Gérard Slama revine asupra chestiunii comercializarii corpului uman. Progresul tehnic, explica el, aduce o noua forma de deposedare a trupului: „miza pietei celulelor, a organelor si a asa-numitor „servicii corporale”, cum este transferul de ovule prin procedura numita gestatie pentru altul sau mama purtatoare”.
El aminteste expresia lui Bernard Edelman, autorul volumului Ni chose, ni personne, („Nici lucru, nici persoana”): corpurile devin „rezervoare economice” pe care individul le are in proprietate. Acest nou tip de relatie cu corpul uman neaga notiunea de demnitate a persoanei umane, care tine de mecanismul de a fi si nu de a avea.
In Franta, autorul aminteste ca este interzisa „comercializarea” corpului uman. In Spania, criza economica a antrenat o piata a organelor pe Internet.
Jurnalistul constata, printre altele, ca gestatia pentru altul, care „constituie o masca a alienarii pentru mama care poarta copilul”, n-are drept scop salvarea unei vieti, ci satisfacerea unei dorinte de a avea un copil. Unele mame purtatoare isi propun serviciile pe eBay. (Le Figaro, 2 mai 2009)