Agentiile internationale de stiri au scris mult despre semnarea de catre Barack Obama a legii care autorizeaza finantarea din bugetul public a cercetarii pe celulele stem embrionare umane. Amintim ca nici o lege federala din SUA nu exista pe acest subiect, iar predecesorul lui Obama, George W. Bush, in august 2001, a limitat finantarea publica pentru acest tip de cercetare la cercetarile pe liniile de celule deja existente. Actualul presedinte american a lasat in seama Institutului National al Sanatatii grija pentru stabilirea, in decurs de 4 luni de acum incolo, normele etice si juridice care sa incadreze aceasta munca. Congressmanul american Chris Smith, deputat de New Jersey, a fost vorbitorul principal in dezbaterile impotriva acestei masuri din Congresul american. El a criticat dur pozitia Administratiei Obama cu privire la legalizarea cercetarilor pe celulele stem embrionare umane, sustinand ca Administratia Obama si conducerea Partidului Democrat „sunt obsedati de omorarea embrionilor umani pentru experimentare pe cheltuiala contribuabililor”. (Catholic News Agency, 9 martie 2009)
Conform cotidianului Le Figaro, „celulele stem ar putea permite intr-o zi tratarea unor maladii incurabile astazi”, utilizandu-se pentru „inlocuirea celulelor periclitate sau bolnave si permitand, deci, reconstituirea tesutului sau organele bolnavilor”. Insa prelevarea celulelor stem sau susa embrionare umane implica, de fapt, distrugerea embrionilor umani viabili. Ca sa atenueze aceasta problema etica, Martine Perez adauga ca „embrionii utilizati se numesc blastocisti (embrioni de 5-7 zile), sunt embrioni supranumerari abandonati de cupluri, dupa fecundarea in vitro si care vor fi distrusi”. Cotidianul tinde deci sa demonstreze binele cercetatorilor pe embrionii umani, citand 4 cazuri cand acestea pot fi folosite. In primul rand, vor putea trata atacurile cerebrale. Mike Modo de la King’s College din Londra a publicat recent, in revista Biomaterials, rezultatele pe sobolani, ale unei „tehnologii promitatoare”, bazate pe celulele stem embrionare umane. Joe Kroner, de la Stroke Association, aminteste, totusi, ca „dezvoltarea unei terapii celulare pentru supravietuitorii unui atac cerebral nu este decat la inceput. E nevoie de timp si de multe lucrari suplimentare inainte de expermientele pe om”. In al doilea rand, se presupune ca aceste celule ar putea repara muschii. O echipa de la Universitatea Boulder din Statele Unite a publicat, in revista Stem Cell Stem, un studiu care descria identificarea, la soareci, a unei populatii de celule stem musculare, care contribuie la repararea muschilor distrusi. In al treilea rand, vor ajuta la repararea inimii. Le Figaro a scris ca „speranta se bazeaza pe celulele stem embrionare reprogramate in celule cardiace”, „asta in cazul in care celulele pluripotente induse (preparate din celule de adult) nu-si vor demonstra utilitatea”. In al patrulea rand, posibilitatea de a produce toate celulele sanguine. O echipa de la Institutul McMaster (Ontario, Canada) a descoperit un”cod” chimic, care „programeaza” celulele stem din maduva osoasa sa se diferentieze pentru a produce toate tipurile de celule sanguine. Subliniem ca in cazul al doilea si al patrulea, cercetarile se bazeaza pe utilizarea celulelor stem de adult, care nu pun nici o problema etica.
Le Figaro aminteste ca urmatoarea lege a bioeticii din Franta se va pronunta asupra celulelor stem embrionare umane. Actualmente, aceste cercetari sunt autorizate prin derogare, cu titlu exceptional si pentru 5 ani. Responsabilul dezbaterilor legii bioeticii, deputatul Jean Leonetti, estimeaza ca „este posibil ca legea sa evolueze. Aceasta fie va decide o autorizare totala a cercetarilor asupra acestor celule, fie ca va mentine derogarea, dar fara limita de timp, fie va continua situatia actuala, ceea ce, dupa mine, va fi cel mai rau lucru”. (Le Figaro, 10 martie 2009)
About Post Author
