Legea naturala si bioetica

Conceptul legii naturale ca fundament al moralei crestine este pus in lumina de catre pontificatul Papei Benedict al XVI-lea pentru a explica pozitia Bisericii Catolice in materie de morala si in special de bioetica, scrie cotidianul La Croix. In fata Comisiei teologice internationale, in decembrie 2008, papa a insistat pe necesitatea „crearii in cultura, soicetatea civila si politica conditiile indispensabile pentru o deplina luare la constiinta a valorii de necontestat a legii morale naturale”.

Moralistul canadian, Real Tremplay, membru al Academiei pontificale de teologie, explica faptul ca „legea naturala este ceea ce face ca omul sa existe”, „este ceva atat de necontestat, de propriu omului, indiferent de natura sa fizica, mintala, nastere”. Potrivit cuvintelor Papei Benedict al XVI-lea, acesta este „mesajul etic inscris in fiinta umana”. Printre legile inscrise in natura spirituala si morala a omului, exista si respectul pentru viata, pentru toata viata.

La Croix face referire si la pozitia altor religii si confesiuni. Pentru protestantism, fundamentul etic se gaseste in Scriptura. Primatul constiintei, interesul persoanei si exigenta justitiei sociale caracterizeaza, de asemenea, etica protestanta. Protestantii apeleaza deci la o etica a responsabilitatii.

Doctrina ortodoxa se bazeaza pe lucrarile Sfintilor Parinti ai Bisericii. In bioetica, aceasta inseamna luarea in considerare a trei principii nenegociabile: absoluta suveranitate a lui Dumnezeu, modelul Sfintei Treimi pentru responsabilitatea tuturor in relatie cu fiecare si tensiunea eshatologica: toata decizia cu privire la viata e data de adevarul, frumusetea si perfectiunea Imparatiei lui Dumnezeu.

Pentru iudaism, Torah si tratatele talmudice au reguli generale, cum ar fi interzicerea avortului. Dar, daca viata mamei este in pericol, aceasta primeaza asupra celei a copilului pana la nastere. Embrionul este de fapt protejat in vivo, nu insa si in vitro, deoarece el singur nu are potentialul de a deveni o persoana.

Islamul nu are o politica oficiala asupra bioeticii. Caracterul sacru al vietii este insa un principiu de baza a islamului. In fata unei chestiuni cu care se confrunta si in absenta raspunsului precis din Coran, din cuvintele Profetului sau jurisprudenta, fiecare trebuie sa caute raspunsul in sufletul sau si in constiinta sa.

In fine, „budismul este traversat de o dimensiune etica ce se bazeaza pe o cultura a non-violentei si a bunatatii, fara a uita de motivatia altruista”. Acesta este constituit din scoli multiple; il trimite pe individ la propria sa responsabilitate. „Marile constante etice pot fi, totusi, schitate, cum ar fi cea a inviolabilitatii vietii umane”. (La Croix, 10 martie 2009)

Varia

Leave a Reply