„Care este utilitatea medicala de a cunoaste riscurile genetice de a fi atins de o maladie, ce nu ofera o posibilitate actuala de rezolvare medicala?” Aceasta este intrebarea asupra careia s-au aplecat participantii la ziua eticii, organizata de Consiliul National al Ordinului Medicilor din Franta. Fara a da un raspuns definitiv, participantii au insistat asupra necesitatii de a acorda oamenilor timpul necesar accesului la informare: „acest timp e de mare importanta, deoarece unii oameni, in jur de 40%, se decid, dupa reflectie, ca e mai bine sa ramana cu statutul lor, in loc sa riste sa afle ca sunt purtatori de gene ale unei maladii incurabile”. Expertii INSERM au publicat recent un avertisment asupra a ceea ce inseamna „deriva” in cazul utilizarii testelor genetice. Conform INSERM, „testele genetice trebuie, fara exceptie, sa ramana acte de biologie medicala efectuate pe baza de prescriptie medicala” si trebuie facute „in cadrul unei abordari integrate, care presupune realizarea tehnica, practicarea consilierii genetice si organizarea practicii preventive sau clinice”. (Le Quotidien du Médecin, 27 ianuarie 2009)
Le Monde revine asupra acestei probleme, subliniind ca mutatiile genetice multuplica sau diminueaza riscurile evaluate de un test genetic, din acest motiv este incorect sa recurgi la ele sistematic. Este gresit sa crezi ca totul este inscris in genele noastre; aceasta poate duce la o „superstitie genetica”, cum s-a exprimat profesorul Henri Atlan. A detecta un risc nu inseamna totul: e vorba de mutatia unei gene si nu de gena in sine care predispune sau provoaca o maladie. Trebuie ca, in afara de aceasta, o anume gena sa fie responsabila in mutatie. Printre alte maladii, cele cu mai multi factori, care sunt si mai raspandite, „au o participare genetica inferioara, de pana la 30%”, aminteste cercetatoarea Marion Mathieu. Cu alte cuvinte, o singura gena nu este suficienta pentru a declansa o maladie. De unde vine si dificultatea de evaluare a riscului. Toate riscurile sunt relative deoarece depind de caracteristici si „de igiena vietii” fiecaruia: a avea o viata echilibrata si sanatoasa inseamna „mai mult efect in a te feri de o maladie cu mai multi factori eventual susceptibili de origini genetice”. (Le Monde, 28 ianuarie 2009)