Studiu comparat al mai multor legislatii privind procrearea asistata medical

Serviciul de Studii Juridice al Senatului francez a dat recent publicitatii un studiu de legislatie comparata privind procrearea asistata medical (PAM). Potrivit acestui document, „Franta face parte din randul tarilor care limiteaza cel mai strict accesul la procrearea medicala asistata medical. Studiul analizeaza legislatia a opt tari, dupa 2 criterii: statutul civil al beneficiarilor si posibilitatea realizarii inseminarii si implantarii embrionilor post-mortem.

In Germania, directivele Ordinului federal al medicilor exclud celibatarii si cuplurile homosexuale de la PAM. PAM este rezervata doar femeilor maritate sau celor care formeaza un cuplu heterosexual stabil. Legea din 1990 despre protectia embrionului interzice inseminarea post-mortem. Textul nu explica limpede chestiunea transferului de embrioni post-mortem, insa mai multe dispozitii ale directivelor Ordinului federal al Medicilor sunt incompatibile cu transferul de embrioni post-mortem: doar crioconservarea ovulelor dupa fecundare, insa este admisibila pana la fuziunea nucleelor; aceasta poate avea loc pana la moartea unuia din soti, iar femeia singura nu poate recurge la PAM.

In Belgia, conform legii din 6 iulie 2007, femeile celibatare si cuplurile homosexuale au acces la PAM, cu acordul echipei medicale. Inseminarea si implantarea post-mortem sunt licite, cu conditia de a prevedea aceasta dinainte si inseminarea/implantarea sa se faca intr-un interval de 6 luni, pana la 2 ani, de la deces. Pe de alta parte, legea nu reglementeaza nici chestiunea filiatiei copilului, nici pe cea a capacitatii sale succesorale.

In Danemarca, femeile celibatare si cuplurile de lesbiene au acces la PAM, incepand cu legea din 8 iunie 2006. Inseminarea si transferul de embrioni post-mortem sunt imposibile. Legea privind fecundarea artificiala prevede distrugerea spermei unui barbat decedat cand conservarea are drept scop inseminarea partenerei sale, la fel se prevede si in cazul ovulelor fecundate, in cazul decesului unuia dintre parteneri.

In Spania, legea din 24 mai 2006 privind tehnicile de reproducere umana asistata permite accesul la PAM femeilor celibatare si cuplurilor de lesbiene. Daca legea din 2006 limiteaza durata conservarii gametilor masculini pentru perioada cand acesta este in viata, ea autorizeaza implicit procrearea post-mortem. Pentru transferul embrionar post-mortem, legea prevede consimtamantul barbatului.

In Italia, legea din 19 februarie 2004 privind PAM rezerva acces la aceasta procedura cuplurilor heterosexuale, casatorite sau nu. Inseminarea si transferul de embrioni post-mortem sunt imposibile, iar accesul la PAM este rezervat cuplurilor atunci cand cei doi sunt in viata. Codul de deontologie a medicilor interzice practica tuturor „formelor de fecundare asistata dupa decesul partenerului”.

In Olanda, legea din 2 martie 1994, privind egalitatea tratamentului, face ca nici starea civila si nici orientarea sexuala sa nu limiteze accesul la PAM. Legea privind embrionul din 20 iunie 2002 nu interzice inseminarea si transferul embrionilor post-mortem, sub rezerva acordului expres al persoanei.

In Marea Britanie, accesul la PAM este rezervat cuplurilor heterosexuale, casatorite sau nu, femeilor singure si cuplurilor de lesbiene. Legea din 2008, care se refera la fecundarea si embriologia umana si care va intra in vigoare in aprilie 2009, inlocuieste practic referirea la nevoia copilului care se va naste de a avea un tata prin „nevoia copilului de a beneficia de o educatie parentala, care sa-l ajute sa creasca”. Legea din 1990 din aceasta tara, referitoare la fecundarea si embriologia umana, precum si legea din 2003, care se refera la Pam post-mortem, autorizeaza transferul embrionar si inseminarea post-mortem.

In Elvetia, legea federala din 18 decembrie 1998 privind PAM permite accesul cuplurilor heterosexuale, stabile, casatorite sau nu la PAM. Doar cei care sunt casatoriti pot recurge la donatori de sperma. Articolul 3 precizeaza, printre altele, ca „este interzisa utilizarea gametilor si ovulelor fecundate ale unei persoane dupa moartea acesteia”, iar articolul 17 interzice conservarea embrionilor.

In Franta, PAM este „destinata a raspunde cererii parentale a unui cuplu”; „barbatul si femeia care formeaza un cuplu trebuie sa fie in viata, sa aiba varsta de procreare, sa fie casatorit sau sa faca dovada vietii in comun de nu mai putin de 2 ani”. Chestiunea extinderii PAM in Franta pentru a permite si femeilor singure, dar si cuplurilor de lesbiene sa recurga la PAM este dezbatuta cu ocazia revizuirii in timpul apropiat a legii bioeticii din 2004 din aceasta tara. (Sénat.fr, 21 ianuarie 2009)

Varia

Leave a Reply