Golul demografic masiv va aparea in 2005

 Interviu publicat in Dosar Provita Media nr.9, 10 aprilie 2003.

La ultima campanie electorala prezidentiala din SUA, unul din leitmotive a fost familia, cu normele si valorile ei traditionale

– Domnule profesor, in ce ar consta dificultatile prin care trece astazi familia romaneasca?
– In evolutia familiilor, exista perioade de schimbari. Familia raspunde la provocarile din partea societatii. La randul ei, familia influenteaza dinamica economica, culturala, educationala. Atunci si perioadele de schimbari economice profunde sunt asociate cu schimbari la nivelul familiei. De exemplu, in diviziunea sociala a rolurilor dintre soti, in relatiile dintre parinti si copii, in modul de participare a femeii la activitati extra-familiale. Or, aici s-au inregistrat o serie de modificari, pe care inca nu le putem cataloga categoric drept benefice sau drept disfunctionalitati. Sa ma refer la cateva din cazuri. In primul rand, implicarea parintilor in activitati aducatoare de venituri. Este evident ca veniturile obtinute de o singura persoana intr-o familie nu sunt suficiente pentru a asigura un trai minimal. Atunci toate persoanele apte de munca din casa participa la activitati aducatoare de venituri. Asta are drept consecinta scaderea perioadei de contact intre sot si sotie, intre parinti si copii, cu unele implicatii negative asupra solidaritatii familiei, asupra satisfactiei in viata de familie si asupra modului de educare a copiilor. In ceea ce priveste ultimul aspect, faptul ca parintii petrec o perioada de timp din ce in ce mai scurta cu copiii lor, educatia copiilor este efectiv pasata institutiilor educationale scolare. Dar, de cele mai multe ori, educatia este preluata de catre strada, de catre prieteni, de catre mijloacele de comunicare in masa. Se constata ca nivelul educational, calitatea educatiei tinerelor generatii ridica semne de intrebare si de ingrijorare. Sunt constituite adevarate subculturi de cartier, de mahala, pe care nu le-am critica numai prin faptul ca sunt diferite de normele si valorile culturii dominante, dar sunt si opuse acesteia. In aceste conditii, copiii, care vor deveni maturi peste un numar de ani, vor crea grave probleme de integrare sociala si de acceptare a ordinii, a stabilitatii sociale. Constrangerile economice, prin urmare, au indus in tara noastra, modificari la nivelul familiei. Totusi, pe ansamblu, spunem ca familia romaneasca este inca foarte atasata de valorile traditionale si nu sunt semne de mare pericol in aceasta privinta.

– In Europa, ce modificari s-au produs, recent, la nivelul familiei?
– Este interesant ca, in ultimii ani, in tarile occidentale, are loc un proces de revigorare a familiilor traditionale si a normelor si valorilor traditionale. Faptul este foarte evident in Statele Unite. La ultima campanie electorala prezidentiala din SUA, unul dintre leitmotive a fost familia, normele, valorile traditionale. Nu numai cele familiale, ci si cele comunitare si religioase. Acest tip de propaganda electorala venea pe asteptarile unei categorii largi de populatie, dupa ce SUA, mai ales, a parcurs cateva decenii cu rate foarte mari ale divortialitatii, cu comportamente atipice – nu le zic anormale, pentru ca, din punct de vedere juridic, nu mai sunt considerate anormale – homosexualitatea, la nivelul barbatilor sau al femeilor. Apoi, relatiile sexuale extraconjugale, care au fost tolerate sau cel putin acceptate la nivel societal. Comunitatea si societatea devin tot mai restrictive si nu este vorba numai de reprosurile care se fac unor vedete politice sau culturale. Este vorba de reactia la nivel comunitar obisnuit. Se poate constata deci ca sunt tendinte de crestere a stabilitatii familiei, de reducere a divortialitatii, de revenire a mamei acasa (ceea ce tarile mai bogate isi permit). Isi permit a se ocupa mai mult de cresterea si de educarea copiilor in familie, cu o anumita tendinta de scadere a participarii femeilor la activitatile extrafamiliale. Mai ales dupa 1995, aceasta tendinta a devenit foarte evidenta in majoritatea tarilor dezvoltate. Este o tendinta de preluare sau de reluare de catre sotie si de catre mama a unor roluri traditionale. Acest fapt are un efect de intarire a solidaritatii familiale si de reducere a unor disfunctii educationale, care apareau din implicarea parintilor un timp foarte mare din zi in activitati in afara familiei.

Codurile familiei sunt in buna parte influentate de Noul Testament

– Care a fost si care mai este influenta Bisericii in familia romaneasca?
– Ca in majoritatea tarilor crestine, codurile familiei sunt in buna parte influentate sau chiar originate in Noul Testament sau in Vechiul Testament. Regulile privind convietuirea dintre soti, incheierea casatoriei, raporturile dintre parinti si copii au o reglementare identica in religia crestina si codurile civile. Nu exista nici o contradictie din acest punct de vedere. Insa, in multe tari, s-a produs o laicizare, o oarecare separare a vietii familiale de reglementarile bisericilor sau de controlul exercitat de catre culte asupra familiilor. In Romania, cel putin aparent, aceasta laicizare este mai putin evidenta decat in culturile occidentale. Probabil ca si perioada de ateism impus inainte de 1989, a avut drept consecinta fireasca revenirea la o anumita religiozitate sau, cel putin, la un anumit ritualism. Daca judecam dupa indicatori statistici, aproape toate familiile din Romania, intemeiate printr-o casatorie civila, sunt consolidate si printr-o casatorie religioasa. Ca este facut acest lucru dintr-o credinta profunda, ca este facuta doar pentru respectarea ritualica a unor norme sociale, este foarte greu de afirmat. Sunt cercetari aproape imposibile – nu poti sti ce este comportament efectiv, ce este credinta profunda si ce este doar o mimare a unui comportament colectiv. In majoritatea cazurilor, insa, comportamentele prenuptiale si cele familiale nu contravin regulilor religioase generale. Adulterul, prostul tratament aplicat copilului este reprimat si de legile laice, si de biserica. Si majoritatea cuplurilor, desi au mai multa permisivitate, mai multa libertate, se supun normelor de identitate conjugala si de reprimare, cel putin simbolica, a unor comportamente deviante, cum ar fi adulterul. Nu mai vorbesc de comportamentele pe care biserica noastra le considera anormale – indiferent daca ele au fost ingaduite legal – cum este cazul homosexualitatii.

Asistam la o reducere a numarului mediu de copii, ceea ce inseamna un spor demografic negativ

– Asa cum arata ultimele statistici din Romania, media numarului de copii pe familie este de doi copii. Care sunt conditiile care au determinat aceasta mentalitate, avand in vedere ca aceeasi structura de familie se regaseste si in tarile bogate?
– In privinta numarului de copii pe familie sau, cum spun specialistii, a descendentei finale medii pe familie, numarul mediu de copii nascuti intr-o generatie de un anumit cuplu, a scazut sub doi si chiar sub 1,5, de circa doua decenii, in majoritatea tarilor dezvoltate. Cu alte cuvinte, copiii nu-si mai inlocuiesc numeric nici macar parintii. Romania a cunoscut o asemenea tendinta de asociere la tendintele generale, la sfarsitul anilor ”60, ceea ce a facut sa fie luate masuri de reprimare a acestei tendinte si de impunere a unei natalitati prin mijloace constrangatoare. In lume sunt cicluri biologice de lunga durata, care nu pot fi explicate prin factori comuni. Ati sesizat ca aceeasi tendinta o intalnim si in tarile bogate, si in tarile sarace. Altfel, ne-ar fi usor sa punem eticheta cum se pune foarte mereu la noi: natalitatea a scazut datorita saraciei. Nu. Saracia este asociata, in general, cu o natalitate ridicata. Mediile cele mai sarace, si din alte tari, nu numai din cele in curs de dezvoltare dau numarul cel mai mare de copii. In mod normal, intr-o societate – avand in vedere si cuplurile fertile, si celibatarii – un cuplu fertil ar trebui sa produca cam 2-3 copii pe familie, ca sa asigure o familie stabila. Ceea ce depaseste 2-3 inseamna crestere demografica, ce scade sub aceasta cifra, inseamna stagnare sau chiar diminuare demografica. In Romania, am asistat la aceasta reducere a numarului mediu de copii si deci un spor demografic total negativ, care provine din scaderea natalitatii si din aceasta miscare naturala a populatiei, din emigrari adica.

Generatiile care au aparut dupa 1985 scad foarte repede

– Sporul natural negativ de acum se poate compara cu cel de la sfarsitul anilor ”60?
– Anii 1965-1967, au fost o vreme in care Romania a cunoscut prima perioada de scadere a natalitatii, in istoria ei statistica (poate au mai fost si alte asemenea perioade, dar neinregistrate) sub pragul inlocuirii generatiilor, adica sub nivelul care asigura mentinerea populatiei la un nivel stabil. Atunci a fost adoptata o legislatie pro-natalista, prin mijloace constrangatoare. Efectele ei s-au vazut printr-un boom demografic in 1968-1969, dupa care, s-a reinstalat vechea tendinta. In 1973, situatia era la nivelul efectiv al natalitatii din 1967. S-a revenit cu revigorarea legislatiei din 1967. Iarasi a aparut un boom demografic, in 1974-1975, dupa care s-a reinstalat din nou vechea tendinta, pana in 1983, cand a fost ultima revenire in forta a legislatiei pro-nataliste si ultimul boom demografic din 1983-1985. Dupa 1985, s-a revenit la tendinta de scadere. Iar dupa 1990, tendinta s-a accentuat. Generatiile care au aparut dupa 1985 scad foarte repede – si aceasta se poate usor constata si din numarul elevilor -, iar golul demografic masiv va aparea prin 2005.