Despre problema filiatiei in Franta legata de tehnologiile reproductive

In cotidianul francez Le Monde, antropologul Françoise Héritier revine asupra confuziei care domina astazi asupra chestiunii mamelor purtatoare si inrudirile care pornesc de aici. Ea releva  confuziile termenilor de „filiatie”, „zamislire”, „procreare”, „inrudire” si „parentalitate”. Exista o confuzie intre ceea ce releva biologicul si ceea ce releva socialul, este de parere dna Héritier.

Ea aminteste ca filiatia releva un act social: recunoasterea voluntara si legala  a unui copil care apartine unei linii sau a doua linii recunoscute, care ii confera identitate, drepturi si obligatii.

In ceea ce priveste gestatia pentru altul, Françoise Héritier estimeaza ca aici trebuie sa existe o lege, pentru a incadra strict aceasta situatie, cu scopul de a se evita acumularea de probleme imposibil de rezolvat. Filiatiunea trebui sa revina pentru parintii/parintele (care vor/va recunoaste paternitatea/maternitatea copilului), nu si pentru donatoarele de ovocite, nici pentru femeile care-si vor imprumuta uterul, chiar daca dreptul la reflectie va fi lasat acestora. Ar trebui sa nu fie posibila nici intentia unor parinti de a respinge un copil care nu le convine.

In afara aspectului filiatiunii, gestatia pentru altul suscita si alte intrebari, cum ar fi cea a exploatarii femeii. Dna Françoise Héritier deplange, de asemenea, comercializarea clandestina a celulelor si a uterului. Pentru domnia sa, gestatia pentru altul nu ar trebui sa aiba loc in familie, cum sugereaza dna Nadine Morano, secrtarul de stat pentru problemele familiei din Franta. De asemenea, Héritier sustine ca, avand in vedere notiunea de egalitate, asa cum se pune acum – si nu numai egalitatea dintre femeile sterile si fecunde sau intre femeile sterile din diverse cauze – se poate sustine ca si barbatii au dreptul la „gestatia pentru altul”. Adica, in cazul in care, intr-o buna zi va aparea uterul artificial, si barbatii se vor simti indreptatiti sa aiba si ei un copil „numai al lor”…

In concluzie, antropologul ne lamureste ca „inventarea a noi forme de viata in societate este una din prerogativele care influenteaza crucial specia umana, cu conditia ca libertatea unora sa nu fie contrara altora si nici demnitatii lor”. Ea este de acord cu pastrarea caracterului social al filiatiunii. (Le Monde, 19 aprilie 2009)

About Post Author

Varia

Leave a Reply