Valérie Seror, economist la INSERM, a examinat perceptia riscurilor medicale de catre pacientele, carora practica medicala le cere din ce in ce mai mult consimtamantul zis „informat” , intr-un studiu privind depistarea trisomiei 21. In studiul sau, Valérie Seror „a confruntat motivatiile care stau la originea deciziilor autoritatilor publice – care finanteaza depistarea acestei maladii – cu ale femeilor insarcinate carora li se propune aceasta procedura”.
Din 1997, tuturor femeilor insarcinate li se propune, pe langa o ecografie, un test sanguin al markerilor cunoscuti ca fiind asociati cu o probabilitate crescuta de trisomie a fatului. Daca acest dozaj releva un anumit risc al trisomiei, acestora li se propune amniocenteza, adica prelevarea de lichid amniotic, ce comporta un risc crescut de pierdere de sarcina. In fine, daca femeile accepta amniocenteza si aceasta confirma trisomia la bebelus, femeile trebuie sa aleaga intre a avorta sau a continua sarcina.
In ceea ce priveste autoritatile publice, „chestiunea riscurilor este gandita dupa alte criterii”: „etice si economice”. Ele au fixat pragul riscului relevat prin markerii pe baza carora amniocenteza este rambursata, estimand, pe de o parte, ca riscul pierderii de sarcina prin amniocenteza nu este superior celui de a avea un copil cu trisomie si, pe de alta parte, evaluand costurile „poverii” unui copil cu trisomie.
Revenind la femeile care trebuie sa faca o alegere „informata”, ancheta realizata de catre Valérie Seror releva ca 40% din femei nu stiu ca depistarea trisomiei, prin ecografie si/sau prin teste serice, le poate angaja intr-o serie de decizii importante (pana la intreruperea medicala a sarcinii). De asemeanea, studiul subliniaza ca 80% din femei accepta amniocenteza. (Libération, 14 aprilie 2009)
About Post Author
