Fragment de interviu cu medicul ginecolog Iuri Procopenko.
– Ce este avortul si care sunt urmarile lui pentru o femeie ?
– Cand o femeie ramane insarcinata, in organismul sau are loc o reorganizare hormonala, indreptata spre mentinerea sarcinii. Anumiti hormoni se elimina intr-o cantitate mai mare, altii – intr-o cantitate mai mica. Se realizeaza un anumit echilibru, indreptat spre uter, ovare si glandele mamare, ca organe dependente de hormoni. Si daca, dintr-o data, uterul se goleste, ovulul fecundat dispare… Unde sa se indrepte hormonii, in asemenea caz? Se produce atunci o adevarata furtuna hormonala: hormonii bombardeaza haotic uterul, ovarele si glandele mamare. Astfel sunt afectate organele dependente de hormoni.
In timpul avortului, colul uterin nu se deschide singur, ci este fortat. El se compune dintr-o masa de muschi de forma cilindrica sau inelara. Acesti muschi sunt intinsi fortat si chiar rupti, in multe cazuri. Din aceasta cauza, sarcinile urmatoare nu pot fi duse pana la capat, pierderile ulterioare producandu-se, de obicei, in saptamana a 18-20.
Suprafata interioara a uterului devine foarte vulnerabila. Daca acolo ajunge macar un microb, se pot produce inflamatii cu multe urmari neplacute: inflamatie a organelor invecinate uterului, inflamatia cervixului, inflamatia uterului, inflamatia endometrului sau endometrita. Daca apar cicatrici, femeia poate deveni infertila. Pot aparea sinechiile, alipirea peretilor interiori ai uterului, ce duc la pierderi de sarcina repetate.
Afectarea cervixului sau a colului uterin duce la aparitia endocervicitei sau inflamatia colului. Aceasta inflamatie, cu timpul, poate duce la infertilitate. In afara de aceasta, avortul constituie o trauma psihica pentru femei. Oricat ar fi de pornita impotriva propriului copil, de instinctul maternal nu scapa. O sarcina intrerupta fortat provoaca oricarei femei sentimentul de insatisfactie, de neimplinire, de pierdere. Femeia poate deveni inraita, nevrozata, inchisa in sine, iritata.
– Cum poate produce avortul imbolnaviri de natura ginecologica?
– Toate organele sistemului reproducator al femeii trec prin schimbari hormonale ciclice determinate. Unii hormoni ba sunt eliminati intr-o cantitate mai mare, ba intr-o cantitate mai mica, iar altii, ba intr-o cantitate mai mica, ba intr-o cantitate mai mare. Toate aceste eliminari impreuna constituie o structura armonioasa. Si daca, dintr-o data, aceasta structura se distruge, se distrug toate relatiile ciclice normale in organismul femeii. Pe acest fond, e posibil tot ce vrei, iar urmarile pot fi imprevizibile. Specialistii au observat ca aproximativ 40% din femeile de peste 40 de ani, care au facut un avort, au mastopatii (afectiuni ale glandei mamare). De asemenea, au observat ca femeile care au facut un avort au o posibilitate de 8 ori mai mare de a se imbolnavi de cancer al organelor reproducatoare, fata de femeile care nu au facut avort. Femeile tinere, in special femeile care nu au nascut, au o sansa mai mare de a ramane sterile. Femeile cu sistemul reproducator deja in functiune, daca se poate spune astfel, adica cele care au dus o sarcina la capat si au nascut, suporta mai usor schimbarile hormonale. Ca rezultat al intreruperii sarcinii si a dereglarii hormonale la tinere creste riscul dereglarii ciclului menstrual.
– Exista femei predispuse la infertilitate, daca se poate spune astfel ?
– Femeile cu o constitutie fizica slaba sunt predispuse la boli de natura ginecologica, care duc la infertilitate, femeile slabute, palide, cele micute. Dar acest lucru este valabil si pentru opusul lor total – femeile masive, cu constitutie barbateasca, apoi, cele care fumeaza. Utilizarea alcoolului nu influenteaza foarte mult fertilitatea, dar, cu toate acestea, constituie un factor negativ. Apoi, urmeaza femeile care duc o viata sexuala nesatisfacatoare, care incearca in permanenta o frustrare, ce are ca rezultat o dereglare a circulatiei sanguine si a unei congestii la nivelul organelor sexuale.
In afara de aceasta, riscul imbolnavirii este mai mare la femeile predispuse la boli oncologice. Aceste boli se pot activa brusc dupa avort. La astfel de cazuri putem include anumite tipuri de eroziuni ale colului uterin, miomul uterin, chisturile ovariene, mastopatia, intarirea (dureroasa sau nedureroasa) a glandelor mamare. Din punctul meu de vedere conservator, femeile care recurg la marirea sanilor cu ajutorul siliconului cresc riscul degenerarii glandelor mamare, mai ales daca au facut anterior avort.
– Avorturile repetate sunt mai putin periculoase pentru o femeie?
– Nu exista si nici nu poate exista o adaptare a organismului femeii la avort, daca la asta va referiti. Cu cat mai multe avorturi face o femeie, cu atat mai multe furtuni hormonale in organismul ei, la care organismul nu poate sa se adapteze nicidecum. Ai un avort – ai un risc, la doua avorturi – riscul se dubleaza, la trei, riscul e de patru ori mai mare. Daca ai patru avorturi, ai un risc de 8 ori mai mare…
– Sunt destul de intalnite bolile de tipul complicatiilor ginecologice – starile precanceroase si cancerul la femeile care fac avorturi? Care este deosebirea intre starea precanceroasa si cancer si in ce conditii prima poate trece in cealalta ?
– Anumite stari determinate se numesc precanceroase, in care riscul cancerului creste de multe ori. Aceste stari, in sine, nu sunt periculoase, pericolul consta in degenerarea lor. Cu o astfel de stare poti sa traiesti toata viata. Sa luam de exemplu eroziunea colului uterin. Aceasta eroziune reprezinta un loc pe colul uterin unde deja s-a produs o oarecare degenerare a celulelor si care capata un anumit aspect. Si acesta inca nu este cancerul. Dar este posibila o degenerare ulterioara. Daca pentru o femeie fara eroziuni ale colului uterin riscul dezvoltarii cancerului mamar este de 1 la 1.000 000 (nu-mi aduc aminte cifra exacta), pentru femeile cu eroziune a colului uterin acest risc este de 1 la 100.000. Adica este de 10 ori mai mare. Sarcina este una din metodele cele mai firesti, mai naturale de a trata starile precanceroase. De aceea tratamentul la timp si eficient al sterilitatii este o metoda sigura de profilactica a imbolnavirilor canceroase. Asemenea femei cu eroziuni ale colului trebuie urmarite, sa-si trateze aceste eroziuni, cat nu e prea tarziu. La fel trebuie sa se procedeze si in cazurile altor stari precanceroase, cum ar fi miomul uterin, chisturile ovariene si mastopatiile.
– Daca o femeie deja sufera de o boala ginecologica si, in plus, face un avort, ce scenariu prevedeti pentru ea ?
– Aceasta boala va incepe sa se dezvolte rapid, indiferent unde ar fi localizata. Caci intregul organism este supus furtunii hormonale.
– Cum sunt diagnosticate bolile declansate de avort?
– Daca ne referim la colul uterin, se face asa-numita colposcopie. Eroziunea este examinata cu ajutorul unui aparat, care se introduce in vagin si care mareste de 8-16 ori. Schimbarea poate fi observata pana la avort si la o luna dupa avort. Mai inainte de o luna dupa avort, eroziunea nu poate fi examinata din cauza sangerarii sau erozia poate fi confundata cu o leziune din timpul avortului. Daca e vorba de miom sau de un chist, acestea se detecteaza cu ajutorul ecografiei. Din pacate, femeia nu simte nimic pana nu-i trec eliminarile sanguinolente de dupa avort.
– Ce trebuie sa faca o femeie ca sa detecteze la timp complicatiile fizice de dupa un avort ?
– Poate face colposcopie. In mod regulat, o data la 6 luni ginecologii invita femeile sa faca un asemenea examen, dar femeile, de obicei, nu merg sa-l faca. De asemenea, trebuie observate in mod regulat glandele mamare.
Interviuri © Asociatia Provita Media
About Post Author
