Gen sau sex?

Integrarea de gen sau perspectiva genului
Autor: dr. med. Christl Ruth Vonholdt, Sursa: Deutsches Institut für Jugend und Gesellschaft

Christl Ruth Vonholdt este medic specialist în pediatrie și medicina adolescentului și director al Institutului German pentru Tineret și Societate (www.dijg.de). A obținut doctoratul la Universitatea de Medicină din Hanovra.

Integrarea de gen este un nou termen pe care îl întâlnim din ce în ce mai frecvent. Odată descoperit, se pare că poate fi găsit peste tot – pe site-uri web, în titluri de carte, pe invitații la seminarii de instruire și pe diverse evenimente (laice și inițiate de biserică). Integrarea de gen este promovată peste tot. Dar ce înseamnă în realitate această expresie și care sunt problemele care stau în spatele ei?

Un jurnalist a comparat integrarea de gen cu un submarin – nimeni nu știe care-i sunt intențiile, în ce direcție navighează și când vor deveni vizibile obiectivele sale. Este adevărat acest lucru, și dacă da, de ce?

După ce parcurgi texte despre integrarea de gen, ai putea ajunge la concluzia că pur și simplu ai de-a face cu mai multe drepturi pentru egalitate și cu „egalitatea” dintre bărbați și femei, așa cum se precizează în Constituția noastră germană. În realitate, integrarea de gen impune în mod clandestin o înțelegere complet nouă asupra Dreptului nostru constituțional de egalitate.

Un pas decisiv către difuzarea globală a integrării de gen a avut loc la cea de-a 4-a Conferință mondială a femeilor de la Beijing din 1995. În rezoluția finală a conferinței, Platforma de acțiune de la Beijing, se prevede: „Guvernele și alți actori ar trebui să promoveze o politică activă și vizibilă de integrare a perspectivei de gen în toate politicile și programele”. Sintagma „integrarea perspectivei de gen” a fost redusă la integrarea de gen.

Până la sfârșitul anului 1995, recomandările generale ale Conferinței de la Beijing au devenit o obligație în cadrul Organizației Națiunilor Unite: ONU și-a asumat un angajament ferm față de obiectivele de integrare de gen, Uniunea Europeană urmându-i în 1996, iar guvernul german, în 2000.

Perspectiva de gen: Diferențierea este nedreaptă

Expresia „integrarea perspectivei de gen” din rezoluția finală a Conferinței de la Beijing, face referire la ideologia fundamentală care stă la baza conceptului de integrare de gen, și anume perspectiva de gen. În ciuda multiplelor sale fațete, perspectiva de gen este în mod clar o teorie radicală despre sex și gen: „Perspectiva de gen … este o viziune globală asupra lumii, care vede fiecare relație sau activitate în care oamenii se angajează ca fiind construită din punct de vedere social”.¹

În limba engleză, există doi termeni pentru cuvântul german „Geschlecht”: sex și gender (sex și gen). În timp ce sex este înțeles ca un termen biologic explicit, gender (genul) a fost folosit pentru a descrie bărbatul și femeia în general, precum și bărbatul și femeia cu privire la rolurile lor sociale. Până de curând, cu toate acestea, conceptul de gender era inseparabil legat de termenul biologic al sexului. Prin urmare, în discursul obișnuit, termenii sex și gender continuă să fie folosite în continuare ca sinonime.

În anii ’70, s-a dezvoltat o formă radicală de feminism și cu ea ideologia perspectivei de gen. Perspectiva de gen se bazează pe o înțelegere complet nouă a termenului de gen. Potrivit perspectivei de gen, nu mai există nici o relație între „sex” și „gender”. În schimb, termenii trebuie înțeleși în mod independent, chiar și în contradicție unul cu celălalt. Teoreticienii perspectivei de gen susțin că, deși „sexul” ca o construcție biologică există, conceptul de „gender”/gen este mult mai important. În plus, genul este pur și simplu un rol construit din punct de vedere social și cultural, care nu este legat de criterii biologice și, ca rezultat, poate fi modificat după voință.

Multe din principiile esențiale ale perspectivei de gen derivă din marxism. Feministele gender au recunoscut problema lor centrală în teoriile lui Marx și Engels, și anume: presupusa opresiune universală a femeilor de către bărbați și convingerea că sursa și prototipul oricărei opresiuni ar reprezenta-o căsătoria heterosexuală. Potrivit lui Marx și Engels, diferențele naturale dintre bărbat și femeie au dus la prima diviziune a muncii bazată pe criteriul sexului, care la rândul său a devenit baza tuturor celorlalte diviziuni în clase economice și culturale. Cu alte cuvinte, prima diviziune de clasă care a condus la toate celelalte diviziuni de clasă și pe care se întemeiază toată nedreptatea, este împărțirea bazată pe sex.

Prin urmare, potrivit perspectivei de gen, eliberarea femeilor nu este realizată doar prin eliminarea posibilelor privilegii masculine. Omenirea trebuie să se emancipeze fundamental de „clasa sexului”, cu alte cuvinte, să iasă din categoriile binare de sex masculin și feminin. Dacă diferențele dintre bărbat și femeie sunt sursa oricărei opresiuni, atunci singurul obiectiv poate fi o „egalitate” în care toate diferențele (pe cât posibil) sunt eliminate. Acele distincții care nu pot fi îndepărtate sunt declarate irelevante. Perspectiva de gen a adoptat deviza marxismului: „Diferența este întotdeauna inegală și inegalitatea este întotdeauna opresivă”.

O feministă de gen cunoscută a scris cum ar trebui implementată perspectiva de gen într-o „societate dreaptă”: „În structurile sale sociale și în practicile sale, sexul cuiva nu ar avea mai multă relevanță decât culoarea ochilor sau lungimea degetelor. Nu s-ar face presupuneri privind rolurile „masculine” sau „feminine”².

Obiective și strategii: ambiguizarea categoriei de „gen”

O strategie centrală a perspectivei de gen este de a șterge categoria genului, făcând diferența dintre bărbat și femeie irelevantă. Obiectivul este „ambiguizarea genului” și, nu în ultimul rând, eliminarea „viziunii binare asupra sexului”. Numai făcând asta poate fi atins obiectivul „egalității” – și aici ne confruntăm cu reinterpretarea termenului egalitate. Egalitatea trebuie acum înțeleasă ca bărbatul și femeia sunt interschimbabili.

Dar cum este posibil acest lucru? Cercetările biologice au demonstrat demult că femeile și bărbații sunt „diferiți prin natură”, nu numai în anatomia lor, ci și în întreaga lor ființă.

Acesta este motivul pentru care perspectiva de gen respinge conceptul de sex biologic și a ales drept termen central termenul său propriu de „gen”, înțelegând prin „gen” nimic mai mult decât un „rol construit din punct de vedere social”, radical detașat de toate criteriile înrădăcinate în biologie sau în corpul fizic al unui individ. Ca urmare, ceea ce era imposibil cu termenul „sex” devine posibil cu termenul „gen” – genul poate fi modificat arbitrar. „Fluiditatea de gen este abilitatea de a deveni liber și cu bună știință unul sau un număr nelimitat de genuri, pentru orice perioadă de timp, indiferent de câte ori dorești. Fluiditatea genului nu recunoaște granițe sau reguli de gen”.³

Spre deosebire de termenul biologic de „sex”, nu sunt doar două genuri, ci mai multe. În prezent, teoreticienii de gen deosebesc între cinci sau mai multe genuri⁴.

În Republica Federală Germania, GenderKompetenzZentrum (Centrul pentru Competența de Gen) de la Universitatea Humboldt din Berlin a fost în primul rând responsabil de implementarea integrării perspectivei de gen, de la înființarea sa, în 2003. În 2006, pe site-ul său web se putea găsi următoarea declarație: „O ființă umană se naște cu caracteristici biologice care sunt situate de-a lungul unui spectru între caracteristici masculine și feminine”. Mai departe, genul înseamnă „sexul în diversitatea expresiilor sale sociale”. „Prin urmare, sexul este, de asemenea, influențat de origini, credințe religioase, vârstă, competențe și handicapuri, orientare sexuală și alte caracteristici structurale”⁵. Cu alte cuvinte, în loc de două sexe complementare (bărbat și femeie), există acum nenumărate genuri echivalente. Aceasta este noua interpretare a termenului „egalitate”. În plus, ceea ce înseamnă de fapt diferite înclinații sexuale subiective sau „orientările sexuale”, cum ar fi „homosexual”, „lesbian”, „bisexual” și „transgender” sunt tratate acum drept genuri diferite. Prin urmare, devine clar că perspectiva de gen și integrarea de gen nu implică doar o reinterpretare a „egalității”, ci aduce cu sine și o nouă înțelegere a „căsătoriei și familiei”, cerând ca relațiile homosexuale să fie tratate în egală măsură cu căsătoria heterosexuală.

A patra Conferință mondială de la Beijing privind femeile 1995

Site-urile web care promovează integrarea de gen consideră cea de-a patra Conferință Mondială privind Femeile, Beijing, 1995, drept o „piatră de hotar” în difuzarea conceptului de integrare de gen. Cu toate acestea, dezbaterile și conflictele aprinse între delegații ONU, înainte de conferință, arată că ideologia perspectivei de gen a câștigat.

În acel moment, delegații ONU din țările bogate, care susțineau noua ideologie, au realizat un joc de putere reușit împotriva rezistenței feroce a unor delegați ONU din țările în curs de dezvoltare. Jurnalistul și martorul ocular Dale O’Leary a scris un reportaj informativ și fascinant despre ceea ce a avut loc înainte de conferință și despre modul în care mai mulți reprezentanți ai ONU din țările sărace au fost reduși la tăcere în încercarea lor de a susține complementaritatea femeii și a bărbatului, familia și căsătoria.⁶

4. Cum se implementează din punct de vedere politic perspectiva de gen?

Perspectiva de gen pare să fie la o distanță kilometrică de viața cotidiană a majorității oamenilor din Europa. Cu toate acestea, luând în considerare această problemă, ar trebui să luăm serios cuvintele filozofului spaniol Ortega y Gasset, care a spus că gândurile exprimate în campusurile universitare de astăzi vor fi trăite pe străzile lăturalnice de mâine.

Teoreticiana genului Nina Degele, profesor de studii sociologice și de gen de la Universitatea Freiburg/Breisgau, confirmă faptul că perspectiva de gen are de-a face cu „denaturalizarea genului”. Ea continuă să spună că obiectivul integrării de gen este implementarea programatică a acestui punct de vedere. „Acest tip de … subminare este radical. Căci ce ne poate face mai nesiguri decât neputința de a clasifica în mod clar indivizii pe care îi întâlnim ca femei sau bărbați”.⁷

Astăzi, aparatul birocratic în creștere și bine aprovizionat al UE, precum și cel al Republicii Federale Germania, implementează deja unele dintre principalele obiective ale integrării de gen, și anume ambiguizarea genului și realizarea interschimbabilității complete dintre femeie și bărbat. Următoarele exemple demonstrează acest lucru:

1. Studiile de gen au reinterpretat semnificația egalității. Accentul central nu mai este pe șanse egale și drepturi egale, ci pe interschimbabilitate. Într-o etapă inițială, această „schimbare” este implementată programatic prin cererea unei egalități statistice obligatorii, adică 50/50 (bărbați-femei) pentru toate domeniile ocupării forței de muncă și ale vieții. Pentru a realiza acest lucru, toate femeile trebuie fie să reia angajarea cu normă întreagă, cât mai curând posibil după naștere, și să-și lase în mare măsură copiii în instituțiile publice, fie soții și soțiile trebuie să se asigure ca domeniile de muncă plătită și de muncă familială sunt întotdeauna împărțite, fiecare persoană realizând 50% din respectivele munci. Este de la sine înțeles că este bine ca un cuplu să își împartă voluntar munca în acest fel. Cu toate acestea, lucrurile devin problematice atunci când această diviziune devine obligatorie. De Ziua internațională a femeii, în martie 2007, secretarul general adjunct al ONU a solicitat o cotă de 50/50 pentru toți angajații ONU în ceea ce privește cariera și viața.⁸

Principalul obstacol în atingerea acestei noi „egalități” este maternitatea. Numai femeile pot deveni însărcinate, pot naște și își pot alăpta copiii. Scopul egalității statistice în toate domeniile devine o imposibilitate statistică de îndată ce chiar o mică parte din femei doresc să fie mame cu normă întreagă timp de mai mulți ani. Prin urmare, pentru a asigura „tratament egal” pentru femei și bărbați, avortul este sponsorizat în întreaga lume pentru a permite femeilor să se debaraseze de maternitate ori de câte ori consideră potrivit. În toamna anului 2006, Ministerul Federal German pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (BMZ) a exercitat o presiune masivă asupra guvernului ales din Nicaragua, deoarece parlamentul nicaraguan a adoptat o lege care interzicea avortul. BMZ a amenințat clar că vor urma „consecințe asupra cooperării viitoare”, dacă legea nu va fi revocată⁹.

3. Teoreticienii de gen sunt de părere că distincția dintre bărbați și femei ar trebui eliminată ori de câte ori este posibil. Abilitățile de sex masculin și feminin trebuie să fie etichetate drept „stereotipuri de gen”. Bărbații și femeile ar trebui să considere zestrea lor sexuală tipică ca fiind jenantă. Acest lucru are efecte deosebit de distructive asupra dezvoltării identității tinerilor. În 2007, Consiliul EPSCO al UE (în cadrul președinției germane) a solicitat expres „măsuri de combatere a stereotipurilor de gen în educație” în declarația de principii prezentată de „Alianța europeană pentru familii”¹⁰.

4. În ianuarie 2007, a fost prezentat în fața Parlamentului german un proiect de lege care solicita o modificare în vederea unei legi transsexuale. În proiectul de lege (care în cele din urmă a fost respins de Parlamentul Germaniei) se afirma că determinarea juridică a genului unei persoane nu trebuia să se mai bazeze de atunci încolo pe criterii sexuale obiective, externe, ci ar trebui să depindă doar de percepția subiectivă a fiecărui individ. În proiect se putea citi că „trebuie acceptată o adevărata diversitate de identități”. Persoanele care se consideră transsexuale (sau transgender) nu ar trebui să fie forțate în categorii binare predefinite. Pentru teoreticienii de gen, un astfel de proiect de lege reprezintă un pas strategic în eliminarea „sistemului binar de gen”, nu numai pentru transsexuali și persoanele transgender, ci pentru toți oamenii¹¹.

Coruperea limbii

Obiectivele perspectivei de gen și a avocaților integrării de gen sunt ambiguizarea sexului, dizolvarea căsătoriei și a familiei și crearea unei persoane noi, „libere” și autodeterminate, care există dincolo de categoriile de gen și ale cărui gen și identitate pot fi inventate și re-inventate după voință.

În realitate, perspectiva de gen reprezintă o corupere a limbii, o luptă împotriva biologiei și o „eliberare” (de categoria sexului și genului), care este de fapt o alienare cartesiană a sinelui. Rezultatul este o escaladare a luptei dintre sexe (interesant, cei care se presupune că sunt la fel trebuie să se compare în mod constant), precum și dizolvarea căsătoriei și a familiei.

Să aruncăm o privire mai atentă la primul punct. C.S. Lewis a petrecut mult timp studiind „coruperea limbii”. El a susținut că limba poate vindeca sau distruge. Limba vindecă atunci când transmite clar ceva ce este adevărat. În schimb, limba coruptă este incomprehensibilă sau neclară. Volker Zastrow, redactorul FAS, scrie că, atunci când vine vorba de integrarea de gen, lipsa de claritate este deliberată¹².

În plus față de această lipsă de claritate, cuvintele precum egalitatea, drepturile, familia – toate care evocă asociații pozitive – sunt reinterpretate în mod ascuns. Limbajul este folosit conștient pentru a produce confuzie și pentru a orbi. Metafora submarinului se potrivește bine și aici. Încă nu s-a dezvăluit pe deplin. Nimeni nu știe exact unde se îndreaptă și care sunt intențiile sale.

C.S. Lewis a scris că procesul de reinterpretare a binelui în rău devine evident în folosirea limbajului. Când cineva modifică cuvintele sau semnificația lor, schimbă percepția publică a problemei în cauză. Scopul este acela de a aduce oamenii în punctul de a susține ceva pe care în mod normal nu l-ar susține niciodată, dacă ar ști de fapt care sunt problemele care stau la baza acestuia.

Omenirea – creată ca bărbat și femeie

Create ca bărbați și femei, ființele umane nu pot pur și simplu să se reinventeze singure, să-și reinventeze identitatea și ceea ce este bine pentru ele, după voia lor. Acest lucru nu este valabil numai datorită „realității biologice”, pe care avocații perspectivei de gen au încercat fără succes să o anuleze. Este valabil, de asemenea, și pentru singura normă obiectivă „căreia ființele umane trebuie să-i cedeze și să o încorporeze”, dacă trebuie să-și atingă libertatea și să evite să cadă victime sclaviei.¹³ În prefața cărții lui C.S. Lewis „Abolirea omului” H. von Balthasar scrie că „ființele umane nu inventează ceea ce este bun pentru ele, ci descoperă acest lucru adânc în intuiția primară a rațiunii lor și, ca răspuns, trebuie să aleagă să respecte acest lucru dacă nu trebuie să se scufunde sub demnitatea libertății lor”.¹⁴ În realitate, anume diversitatea ambelor sexe alimentează tensiunea creatoare dintre bărbat și femeie – și anume această tensiune face să fie posibili copiii, familia și un viitor durabil.

Cu mai bine de 50 de ani în urmă, filozoful și gânditorul iudeo-creștin Eugen Rosenstock-Huessy, în timp ce era un susținător clar al căsătoriei bazate pe parteneriat, a scris următoarele despre cei doi parteneri de căsătorie presupuși „interschimbabili” și, prin urmare, imposibil de distins: „Mi se pare că folosirea termenului de doi parteneri în locul soțului și al soției sau în locul miresei și al mirelui reprezintă o estompare conștientă a diferenței profunde dintre sexe. Ceea ce face căsătoria glorioasă este modul în care ea reflectă pacea ce poate fi realizată între sexele divizate în mod inexprimabil”¹⁵.

Perspectiva de gen nu va predomina, în cele din urmă, atâta vreme cât există suficienți bărbați și femei care aleg să-și afirme feminitatea și masculinitatea și sunt pregătiți să se angajeze în aventura unei complementarități fiabile și reciproce. Această aventură nu are nimic de a face cu „interschimbabilitatea”, ci mai degrabă se concentrează pe aprecierea egală a diferențelor lor „profunde”.

Note:
Acest articol a fost scris în 2008 și a rămas neschimbat, cu excepția câtorva corecții minore. Doar referința inițială la subvenționarea GenderKompetenzZentrum din Berlin de către Ministerul federal german pentru afaceri familiale, cetățeni în vârstă, femei și tineret (BFMSFJ) a fost eliminată. BFMSFJ și-a întrerupt sprijinul financiar pentru GenderKompetenzZentrum, în iulie 2010.

O’Leary, D., Gender: The Deconstruction of Women: Analysis of the Gender Perspective in Preparation for the Fourth World Conference on Women, Beijing, China, septembrie 1995, p.7, citată în Mundy, D.L., Hitting Below the Belt: Sex-ploitive Ideology and the Disaggregation of Sex and Gender, p.33, www.dijg.de/bulletin_2_2002_mundy
Okin, S., Justice, Gender and the Family, New York 1989, p. 171.
Bornestein, K., Gender-Outlaw: On Men, Women and the Rest of Us., New York 1994, p. 52, citat în O’Leary, D., The Gender Agenda, vezi nota de subsol 6.
De exemplu: Fausto-Sterling, A., The Five Sexes: Why Male and Female are not enough, în: The Sciences, March 1993.
Citat în Mascher, K., “Geschlechtslos in die Zukunft?“, Salzkorn 5/2006, Publisher: OJC, 64382 Reichelsheim, disponibil la: versand@ojc.de. Italicele au fost adăugate. Între timp, Centrul GenderKompetenzZentrum a eliminate ambele aceste propoziții de pe website-ul lor.
O’Leary, D., The Gender Agenda, Vital Issues Press 1997. Un rezumat în două părți în limba germane este disponibil în: Bulletin Nr. 13, Frühjahr 2007, Deutsches Institut für Jugend und Gesellschaft, Pf. 1220, D-64382 Reichelsheim, email: institute@dijg.de
Degele, N., Anpassen oder unterminieren: Zum Verhältnis von Gender Mainstreaming zu Gender Studies. In: Lüdtke, D., Kompetenz und/oder Zuständigkeit. Zum Verhältnis von Geschlechtertheorie und Gleichstellungspraxis, VS Verlag für Sozialwissenschaften 2005, S.95.
www.un.org/News/Press/docs/2007/dsgsm305.doc.htm.
www.bmz.de/de/presse/pm/2006/november/pm_200061117_1.html.
May 30, 2007 Buletinul Ministerului federal german pentru afaceri familiale, cetățeni în vârstă, femei și tineret (Bundesfamilienministerium, BMFSFJ-Newsletter). EPSCO: The Employment, Social Policy, Health and Consumer Affairs Council in the EU.
Proiect depus pe 30 ianuarie, 2007.
See Zastrow, V., Gender-Mainstreaming – Politische Geschlechtsumwandlung. Leipzig 2006, p.10. FAS: Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung.
Balthasar, H. von, Einführung in: C.S. Lewis, Die Abschaffung des Menschen, Einsiedeln 1997, p.11.
ibid. p. 12.
Rosenstock-Huessy, E., Der unbezahlbare Mensch, Berlin 1962, p. 139.