Autor: Philippa Taylor, Sursa: CMFBlog, 7 octombrie 2019
Philippa Taylor are un master în bioetică la Colegiul Universității St. Mary din Londra și o specializare în activitatea de politici în materie de bioetică și familie.
Deoarece aceasta este ultima postare pe care o voi scrie pentru CMF, m-am gândit să o scriu pe un subiect care cred că este extrem de important și extrem de controversat, dar și un subiect dintr-un domeniu în care descoperirile sunt ascunse și suprimate.
Patrick Carrol, într-un articol din Journal of American Physicians and Surgeons, susține că: „Publicațiile medicale britanice sunt reticente să publice lucrări, care raportează o legătură a cancerului de sân cu avorturile provocate.” Sunt de acord și anume despre această legătură voi scrie aici.
În raportul Colegiul Regal al Obstetricienilor și Ginecologilor din 2011, „The Care of Women Requesting Induced Abortion” („Îngrijirea femeilor care solicită avortul provocat”), se afirmă definitiv că: „Femeile ar trebui să fie informate că avortul provocat nu este asociat cu o creștere a riscului cancerului de sân”. (p.42). Acest raport este citat pe scară largă pentru a respinge orice dovadă a vreunei legături. Un alt raport extrem de mediatizat de „Education for Choice” (EFC) afirmă că: „legarea avortului de cancerul de sân și de„stresul post-avort”este „dezinformare medicală”, adăugând că organizația Cancer Research UK „a confirmat că avortul nu crește șansa de a dezvolta cancer de sân”.
Este oare această sursă într-adevăr atât de incontestabilă? Este ea cu adevărat „dezinformare medicală”, ca să nu poți spune că există o legătură? Este problema soluționată? Nu, nu este.
Posibila existență a unei legături dintre avort și riscul ulterior de a dezvolta cancer de sân a fost de fapt o cauză a controversei și dezbaterilor duse timp de mai mulți ani și încă se mai duce.
Dar să începem cu ceea ce nu este controversat: ducerea primei sarcini până la naștere te protejează împotriva cancerului de sân (vezi și aici).
Acest lucru arată imediat că o femeie va avea un risc mai mare de cancer la sân, dacă are un avort în comparație cu ducerea sarcinii la termen. Mă întreb câți știu ceva despre acest fapt fundamental?
Cancerul de sân este o boală cu mulți factori și există mulți factori de risc care au un impact asupra riscului cancerului de sân. Totuși, cei mai mulți factori sunt legați de reproducere și / sau de hormonii reproducători de sex feminin: contraceptivele orale (clasificate de OMS ca fiind cancerigene de grup 1), condiția de nulipară a unei femei, vârsta târzie la prima sarcină dusă la termen, faptul de a avea mai puțini copii, nealăptarea lor, consumul ridicat de alcool, fumatul și, raportat foarte recent, HRT (terapia hormonală de menopauză). Toate acestea cresc riscul cancerului de sân. În consecință, în „Vest”, riscul de bază al cancerului pe parcursul întregii vieți este ridicat (în jur de 10%), fără a lua în considerare avortul.
Deci, ce se întâmplă atunci când luăm în considerare avortul ca pe un posibil factor de risc pentru cancerul de sân?
Un raport de cercetare recenzat, făcut pe un grup de femei din India, explică ipoteza unei legături a cancerului de sân cu avortul: „Avortul provocat și spontan crește riscul de dezvoltare a cancerului de sân. În sarcina timpurie, nivelul de estrogen crește, ceea ce duce la creșterea sânului în scopul pregătirii lactației. Ipoteza propune că, dacă acest proces este întrerupt de un avort, înainte de maturitatea deplină, din trimestrul al treilea, atunci celulele imature, relativ mai vulnerabile, ar putea fi rămâne acolo unde au fost înainte de sarcină, ceea ce duce la un risc potențial mai mare de cancer de sân în timp. Deși multe studii au raportat o asociere între avort și riscul de cancer de sân, influența exactă este încă neclară”.
Ce descoperă alte cercetări?
Raportul RCOG din 2011 a fost publicat înaintea unei meta-analize majore a 36 de studii asupra avortului din 2014, care au constatat că avortul provocat este asociat semnificativ cu un risc crescut de cancer de sân – cu până la 44% după un avort provocat. Și riscul de cancer de sân crește și mai mult pe măsură ce numărul avorturilor crește – cel puțin două avorturi provocate au crescut riscul cu 76%, iar peste 2 avorturi provocate aproape dublează riscul de cancer de sân în comparație cu femeile cu zero avorturi anterioare.
Această meta-analiză, realizată de Huang et al., a fost publicată în revista recunoscută la nivel internațional, recenzată la nivel internațional, Cancer Causes and Control, dar, spre deosebire de studiul EFC, care a fost publicat în același an, a scăpat de avizul presei și publicațiilor britanice (sau poate a fost ignorat în mod deliberat?).
Rezultatele meta-analizei lui Huang sunt în concordanță cu prima revizuire sistematică a acestei legături efectuată de Brind et al., publicată în British Medical Journal, în 1996. Huang însuși constată, în raportul său, coerența dintre ambele descoperiri.
Cu toate acestea, concluziile Brind nu s-au potrivit cu pretențiile RCOG din 2011 cu privire la nicio asociere dintre avort și cancerul de sân. Așadar, în raportul lor din 2011, RCOG nu a luat în considerare cercetările lui Brind. Dar, interesant, RCOG nu a fost întotdeauna atât de indiferent față de raportul lui Brind. În versiunile lor din 1997 și 2001 ale „Ghidului pentru îngrijirea femeilor care solicită avort provocat”, ei au recunoscut că: „Studiul lui Brind nu are deficiențe metodologice majore și nu poate fi ignorat”.
Deci, se pare că există un oarecare revizionism istoric în cadrul RCOG.
Deși ignoră raportul Brind, RCOG a dat o mare pondere unei alte meta-analize majore, cu ale cărei constatări sunt de acord: Beral et al., din 2004. Analiza lui Beral a arătat că avortul nu crește riscul de cancer de sân, iar acum este unul dintre principalele studii citate ca dovadă că nu există nicio legătură de cauzalitate.
Fără a intra în detaliile acestor meta-analize, avem astfel două dintre cele trei meta-analize care arată o asociere dintre avort și cancerul de sân, iar una dintre acestea este recentă (Huang).
Adăugați la aceasta concluziile celor 51 din peste 70 de lucrări științifice individuale cu privire la subiect, lucrări publicate până în prezent. Prin urmare, pur și simplu nu este justificat să se pretindă că dovezile unei legături dintre cancerul mamar și avort sunt inexistente și înseamnă „dezinformate”. Exemplu: două studii publicate, după raportul RCOG din 2011 (2012 și 2015), au constatat că femeile mexicane cu istoric de avort au un risc de cancer de sân mai mult decât triplu.
Cu toate acestea, cercetările din China, India și Bangladesh sunt unele dintre cele mai revelatoare.
Rezultatele cercetărilor din Asia
Legătura se manifestă acum mai clar în cele mai populate țări din lume, unde cancerul de sân era mai rar. Dovada sugerează că epidemia de cancer de sân în creștere din China este un rezultat complet previzibil al „politicii unui singur copil” și a avorturilor forțate asociate din această țară.
Cu doar câteva luni în urmă, cercetările efectuate pe 800 de femei, publicate în Journal of Epidemiology de Xuelian, au descoperit că femeile din China cu un istoric de avort medical aveau un risc crescut de peste trei ori de a fi diagnosticate cu cancer de sân – nu sunt prea diferite de concluziile lui Huang (și în special dacă ne gândim la faptul că 77% dintre femeile din Marea Britanie au acum un avort medical).
Xuelian rezumă concluziile sale: „Relația dintre avortul provocat și metodele de control al nașterii și cancerul de sân sunt complexe, deși expunerea la avortul provocat și la două sau mai multe metode de control al nașterii în timpul vieții, reprezintă factori de risc de cancer de sân la femeile chineze.”
El raportează că incidența cancerului de sân a crescut semnificativ între 2007 și 2013, în timp ce vârsta medie la momentul diagnosticării cancerului de sân la femeile chineze a scăzut cu zece ani. Concluzia sa este clară: „Nu întâmplător, femeile de această vârstă erau în general la vârsta reproductivă în perioada în care politica chineză de control al nașterii (un copil pe familie) a fost pusă în aplicare în totalitate.”
El explică, de asemenea, de ce există această legătură:
„Este bine știut că nivelul de estrogen și de progesteron al femeilor crește în timpul unei sarcini, ceea ce promovează creșterea glandelor mamare. Atunci când o sarcină este încheiată prin avort chirurgical, nivelul de estrogen și progesteron scade brusc, ceea ce duce la încheierea creșterii celulelor mamare, ceea ce duce la atrofia acinului. Celulele epiteliale ale sânului complet diferențiate sunt mai sensibile la stimulare de către substanțele cancerigene și, prin urmare, devin cancerigene relativ ușor … ”
În timp ce în avorturile medicale: „… anti-progestinul conținut în medicament poate interfera cu mediul intern hormonal, ceea ce îl face propice pentru dezvoltarea tumorilor asociate hormonilor.”
La aceasta se adaugă: „Avortul chirurgical și medical poate crește riscul de cancer la sân prin întârzierea perioadei unei sarcini la termen, care este considerată un factor protector împotriva cancerului de sân.”
Ca o paranteză, este simplu să estimezi efectele finale ale unei astfel de expuneri precum avortul asupra unei populații de aproximativ 1,4 miliarde de femei, doar în India și China: dacă 30% au avut un avort și doar 3% dintre ele au avut cancer la sân, din această cauză, aceasta înseamnă că sunt 12,6 milioane de femei care suferă de cancer la sân din cauza unui avort.
Importanța istoricului reproducerii
Promovarea avortului nu s-a limitat doar la China. Doar în Asia de Sud, între 2007-2017, cel puțin 20 de studii aduc date despre această problemă. După cum arată acest raport, a existat o asociere semnificativă și puternic moderată, dependentă de doză, între avort și cancerul de sân. Autorii ajung la concluzia: „Asocierea moderat puternică, identificată între avort și cancerul de sân, explică, în parte, răspândirea epidemiei de cancer de sân în Asia de Sud, în măsura în care aceasta devine tot mai occidentalizată”.
De fapt, femeile din India și țările vecine sunt ideale pentru studiul acestei legături, în special cele din mediul rural. În general ele se căsătoresc și au copii mai devreme, au mai mulți copii, își alăptează bebelușii și nu folosesc pilula contraceptivă, nu fumează și nu consumă mult alcool. Cu alte cuvinte, majoritatea celorlalți factori majori de risc pentru cancerul de sân, la aceste femei, e absentă. În Asia de Sud, atât cancerul de sân, cât și avortul provocat au fost relativ rar întâlnite, până în ultimii ani.
Multe femei „occidentale”, așa cum am menționat mai sus, cu toate acestea, se angajează în alte comportamente – în afară de avort – care pot provoca cancer de sân. Au mai puțini copii și îi au mai târziu (sau deloc). Ele folosesc contraceptive orale, când sunt tinere și merg pe terapia hormonală în timpul menopauzei, când sunt în vârstă, și au rate mai mici de alăptare. Acești „factori încâlciți” fac dificilă separarea efectului avorturilor provocate asupra riscului de cancer la sân pe parcursul vieții unei femei. Dar acești factori sunt în mare parte absenți în India, astfel încât legătura dintre cancerul de sân și avort apare mai clar.
Deși efectul independent al avortului provocat nu este întotdeauna statistic mare, este important să luăm în considerare și influența generală pe care avortul o are în modelarea istoricului reproductiv al unei femei.
Efectul unic al avortului provocat asupra riscului de cancer de sân este afectat de efectul general al evitării pe termen lung a sarcinii. În acest model de stil de viață (mai „occidental”), efectele vârstei târzii la prima sarcină la termen sau condiția de nulipară, utilizarea contraceptivelor orale și avortul provocat (posibil în timp ce e nulipară sau cu mult înainte de prima naștere, dacă există), ar putea fi toate evidente și vor lucra împreună pentru a crește riscul de cancer la sân al unei femei.
Este demn de remarcat faptul că, pe lângă dificultatea de a separa factorii derutanți, o altă problemă a cercetării este că studiile (în special cele care nu prezintă nicio asociere între cancerul de sân și avort) folosesc deseori un proiect de cercetare deficitar – nereușind să asigure un timp adecvat de urmărire, folosind registre de avort inexacte și populații necorespunzătoare de studiu și nu se confruntă cu problema cunoscută a sub-raportării avortului.
Ce trebuie să facem acum?
Este necesară o meta-analiză actualizată și o revizuire independentă, cu adevărat transparentă, a dovezilor. Brind, Beral și Huang au publicat concluzii foarte diferite și de la publicarea lor, multe studii suplimentare au fost publicate în întreaga lume.
Consimțământul informat. De asemenea, femeile au nevoie de acordul în cunoștință de cauză, atunci când aleg o procedură care le va crește riscul de cancer la sân, o cauză principală a decesului prin cancer la femei. Este fundamental ca cele 200.000 de femei care au avorturi provocate, în Marea Britanie, în fiecare an, să fie complet informate despre posibilitatea oricărei legături și ca toate ghidurile oficiale pe acest subiect să fie bazate în mod corespunzător pe dovezi. Incidența cancerului de sân în Marea Britanie este pe scară largă și, în timp ce etiologia nu este rezolvată, aceasta este o problemă unde ar trebui să se aplice principiul precauției.
Mai multe examinări. Femeile care aleg avortul provocat ar trebui să fie conștiente de riscul crescut, astfel încât ele să poată fi examinate în mod deliberat la un moment adecvat în scopul depistării timpurii a cancerelor, etapă în care sunt mai vindecabile. Dacă avortul are loc la o vârstă fragedă, când țesutul mamar este foarte dens, un screening mai adecvat cu utilizarea ecografiei și RMN în plus față de mamografii ar putea fi oferit mai devreme decât vârsta la care se face screening standard, în mod normal vârsta de 40 de ani. La 10 ani după un avort provocat e momentul potrivit pentru a începe acest screening precoce.
Modificarea normelor sociale. Acesta este un proces complicat, din motive evidente. Cu toate acestea, o normă socială care să încurajeze primele sarcini planificate cu atenție la începutul educației avansate și dezvoltarea carierei ar contribui la reducerea ratelor de cancer mamar.
Denunțarea ideologiilor. În mod clar, am o ideologie particulară cu privire la avort, pe care nu o ascund. La fel și RCOG, ai cărui membri stau în genunchi în fața avortului. Nu știm câte avorturi a făcut personal președintele lor, Lesley Regan, în 30 de ani ca medic ginecolog, dar ar fi interesant de știut. Astfel de conflicte de interese și lipsă de transparență nu ar trebui în mod normal autorizate într-un organism public atât de înalt. Și cât de liberă este cercetarea medicală a avortului de influența agendelor ideologice? Când vor publica publicațiile medicale britanice lucrări care raportează o legătură între cancerul de sân și avorturile provocate?
În cele din urmă, însă, femeile au dreptul să știe că există o dezbatere continuă pe tema legăturii dintre avort și cancerul de sân și că problema nu este soluționată.
Alte materiale pe tema legăturii dintre cancerul de sân, publicate de Provita Media:
Riscurile cancerului mamar de origine reproductiva si maturarea lobulului mamar
Avortul este singurul și cel mai ușor de evitat factor de risc al cancerului mamar
About Post Author
