Pierre Olivier-Arduin, seful Comisiei de Bioetica a Diocezei Frejus-Toulon din Franta, revine asupra decesului Eluanei Englaro, numind-o „eutanasie programata” veritabila. El aminteste, in primul rand ca „persoanele in stare vegetativa nu se afla la sfarsitul vietii (…). Principalele lor functii vitale se sustin prin ele insele. Respiratia este perfect autonoma, persoana are cicluri regulate de veghe si somn, metabolismul este normal”. „Eluana a intrat in aceasta situatie clinica, binecunoscuta de neurologi, necesitand doar ingrijiri de kinetoterapie, pentru intretinerea tonusului muscular, precum si o sonda nazogastrica in timpul fiecarei mese, pentru a i se administra fluidele nutritive si imbogatite.” „Intelegem ca in cazul acestor pacienti inconstienti, alimentatia artificiala nu face decat sa-i aline nevoile de baza, intr-o maniera eficace si echilibrata, in lipsa deglutitiei, ca raspuns la o necesitate de baza a organismului. Aceasta inseamna „sa ai grija” de cineva”, a adaugat el. Prin urmare „nu exista decat un singur mijloc de a-i face sa moara pe acesti pacienti: retragerea totala a alimentatiei, administrarea de epileptice, pentru a se evita intrarea lor in convulsie si sedarea, in caz ca sufera”. „Cauza mortii lor nu este starea vegetativa in care se afla, ci actul intentionat de a le suspenda singurul mijloc necesar pentru a-i sustine in viata. „Am facut, deci, un act de eutanasie deliberat”. „A-i retrage cuiva alimentatia artificiala, daca starea sa este stabila, constituie, in definitiv, eutanasie”, concluzioneaza el.Eluana a fost inmormantata in satul ei natal Friule, in absenta parintilor sai. Tatal sau a acceptat, in final, ca fiica sa sa aiba parte de funeralii religioase. (Liberté politique.com, 13 februarie 2009)
About Post Author
