Autor: Philippa Taylor, Sursa: CMFblog.org.uk, 21 iunie 2019

Traducere de Larisa Iftime pentru Provita Media.

Philippa Taylor este șefă de politici publice la Christian Medical Fellowship (CMF). Are un Master în bioetică la Colegiul Universitar St Mary și o experiență în domeniul politicii privind bioetica și problemele de familie. Opiniile exprimate în acest text nu reflectă neapărat opiniile CMF.

Șobolanul este un model animal valoros când e vorba de boala umană. Oamenii și șobolanii au multe trăsături genetice comune și, examinând fiziologia, neurologia, neurofiziologia și comportamentele rezultate, ca de exemplu răspunsul la stres al unui șobolan, oamenii de știință pot obține perspective valoroase asupra modului în care reacționează oamenii. Șobolanul este unul dintre modelele primare pentru studiul reproducerii umane. Acesta este motivul pentru care rezultatele unui nou studiu recenzat asupra efectelor unui avort medicamentos indus la șobolani sunt atât de fascinante. Și, întrucât 71% dintre femeile care au avortat în Anglia și Țara Galilor au un avort medical mai degrabă decât chirurgical (peste 140.000 de femei pe an), este necesară cercetarea efectelor acestui tip de avort.

Într-un avort medical, se administrează două medicamente, mifepristonul, apoi misoprostolul, la un interval de 48 de ore. În acest rezumat, sunt dezbătute, în special, consecințele avorturilor medicale asupra sănătății mintale, dar sunt detaliate și unele dintre complicațiile fizice cunoscute.

În experimentul cu șobolani, au fost urmate aceleași protocoale medicamentoase ca și în cazul oamenilor, dar cu avantajul major în faptul că șobolanii, spre deosebire de oameni, pot fi împărțiți aleatoriu în grupuri diferite. Astfel, din 81 de șobolani a fost un grup de control (femele negestante), un grup de femele gestante și un grup căruia i s-a administrat mifepriston și misoprostol la echivalentul a 28-40 de zile de gestație pentru oameni.

Cercetătorii au măsurat greutatea corporală a șobolanilor, consumul de alimente, impedanța vaginală, consumul de zaharoză și activitatea din cușcă. Rezultatele au fost uimitoare.

Șobolanii cu sarcina la termen au crescut în greutate pe toată durata, cum era de așteptat. Șobolanii care au suferit un avort spontan au încetat să crească în greutate. Greutatea lor s-a stabilizat, dar nu au pierdut în greutate. Iar șobolanii care au avut un avortul medicamentos au pierdut semnificativ în greutate. Ei au încetat să mănânce la fel de mult și consumul lor de zaharoză a scăzut dramatic. „Șobolanii cu avort spontan” și șobolanii gestanți mâncau în mod normal. Greutatea este un indicator util al sănătății, bunăstării și stresului la șobolani, iar o scădere a consumului de zaharoză și a greutății sugerează un comportament asemănător depresiei. În această cercetare, „șobolanii care au avortat” au demonstrat că aveau o stare de stres moderat până la sever.

Nivelurile activității măsoară și comportamentul depresiv. Acest lucru a arătat că distanța medie, viteza și timpul mișcării pe săptămână a fost mult mai mică la „șobolanii care au avortat”, chiar comparativ cu „șobolani care au avut avort spontan”, care s-au mișcat la fel de mult ca și cei cu sarcina la termen. La măsurarea „deplasărilor” (statul pe picioarele din spate e un indicator a interesului normal în mediul lor), grupul de șobolani cu avorturi medicamentoase a înregistrat o scădere semnificativă față de toate celelalte grupuri.

A fost măsurat, de asemenea, timpul petrecut în colțurile cuștii și a arătat că „șobolanii care au avut avort medicamentos“, se separau de ceilalți, petrecând mult mai mult timp decât ceilalți în colțul cel mai îndepărtat al cuștii, indicând anxietate crescută.

În plus, șobolanii cu avort medicamentos nu au prezentat un comportament sănătos specific șobolanilor. Ei nu s-au îngrijit, aveau blana smotocită, postura lor era mai înclinată și arătau o reducere a comportamentului exploratoriu (adulmecat și deplasare).

Cercetătorii au tras concluzia că șobolanii care au avut un avort provocat medicamentos au prezentat un stres moderat până la sever, după cum indică efectele lor fiziologice măsurate. Efectele observate ale stresului erau specifice avortului indus, nu pierderii unei sarcini prin avort spontan.

Autorii remarcă, de asemenea, că efectele medicamentului ce provoacă avortul nu erau pe termen scurt. Efectele asupra consumului de alimente au durat șapte zile, echivalentul a 244 de zile la oameni. Observațiile biochimice erau încă vizibile la sfârșitul experimentului, ceea ce echivalează cu aproximativ șase ani și jumătate la oameni.

Constatările noastre sugerează clar că întreruperea sarcinii la jumătatea perioadei echivalentul uman al primului trimestru) induce schimbări semnificative biologice și comportamentale negative la șobolani. În plus, o astfel de procedură pare să fie asociată cu o potențială absență a efectelor benefice ale purtării unei sarcini pe termen lung. În plus, concluziile noastre par să indice o diferență semnificativă între întreruperea sarcinii induse (avortul medicamentos) și avortul natural”.

Cercetătorii spun ca aceasta este prima cercetare ce investighează efectele biologice și comportamentale ale avortului provocat de medicamente pe un model animal. Se pare că obiectivul altor cercetări a fost orientat în primul rând spre succesul (eficacitatea și viteza) de a pune capăt unei sarcini. Ceea ce lasă loc întrebării ce fel de investigații terapeutice preclinice au avut loc în legătură cu administrarea acestor medicamente puternice femeilor?

Evident, deoarece această cercetare a fost făcută pe șobolani și nu pe femei, rezultatele nu pot fi extrapolate în mod direct. Dar, după cum afirmam la început, cunoștințele acumulate din experimentele pe modele de șobolani care au avut mai multe tulburări au contribuit în mod semnificativ la progresul medicinii, deci nu pot fi respinse cu ușurință. A fost, de asemenea, o evaluare controlată, obiectivă și etică – nimeni nu poate argumenta că șobolanii au suferit aceste consecințe, deoarece au reflectat asupra a ceea ce au făcut sau au fost făcuți de către societate să se simtă vinovați pentru au făcut un avort.

Aceste constatări evidențiază, cel puțin, necesitatea unei cercetări obiective suplimentare în ceea ce privește efectele fizice și comportamentale ale avortului indus de medicamente. Mai ales că 86,1% din avorturile din Scoția și 71% din avorturile din Anglia și Țara Galilor sunt efectuate cu folosirea acestor medicamente – peste 150 000 de femei pe an. Mă întreb cât de multe dintre aceste femei au idee despre potențialele consecințe fizice și emoționale asupra sănătății lor pe termen lung?

Lucrarea de cercetare menționată aici, Biological, Behavioral and Physiological Consequences of Drug-Induced Pregnancy Termination at First-Trimester Human Equivalent in an Animal Model  , este un articol de cercetare recenzat, de Sammut et al., publicat în revista Frontiers in Neuroscience.

Leave a Reply