Ce trebuie sa stie o femeie despre contraceptie

 

Articol publicat cu bunavointa reprezentantilor organizatiei One More Soul, organizatie non-profit din Dayton, statul Ohio (SUA), consacrata raspandirii adevarului despre binecuvantarea copiilor si pericolele contraceptiei. Site-ul ofera o gama larga de resurse educationale, inclusiv inregistrari audio si video, carti. Organizatia a fost infiintata in 1993 de catre Steve Koob si Mary Ann Walsh, doi sustinatori ai vietii din Dayton, Ohio, cu o lunga activitate pro-life.

Autori: dr. Chris Kahlenborn

Probleme etice generale

Toate metodele de contraceptie reprezinta eforturi de a separa actul sexual de procreatie. Aceasta separare vine in sprijinul unor relatii infinit mai slabe decat casatoria traditionala, cum sunt sexul ocazional, coabitarea, adulterul si monogamia in serie. Atare relatii erodeaza societatea, ducand la divort, sarcini neasteptate, avort, monoparentalitate, abuz si saracie. Consecintele contraceptiei au un impact nesanatos asupra culturii, asupra vietii si ridica semne de intrebare majore de natura etica. Utilizarea contraceptiei hormonale este ca si cum ai manca intentionat nesanatos o mancare nenutritiva, doar pentru placerea de a manca. O dieta severa te poate omori, la fel cum consumul regulat de contraceptive omoara relatiile intr-un cuplu.

Pilula hormonala

Astazi, in SUA, peste 10 milioane de femei iau contraceptive, iar dintre ele, aproximativ 4 milioane au sub 25 de ani. (1) Aceste pilule au in compozitie 2 tipuri de hormoni artificiali: estrogen si progestin. Pilula actioneaza prin inhibarea ovulatiei, prin modificarea transportului spermatozoizilor (ingroasa mucusul cervical) si prin modificarea invelisului uterului (endometrului). In ultimul caz, daca conceptia a avut loc, oul fertilizat nu se poate implanta in invelisul uterin, iar femeia sufera un avort precoce.

Urmari etice

Dupa cum s-a estimat, femeile care iau pilule in decursul unui an, au cel putin un avort precoce anual. (2) Atat organizatiile pro-avort, cat si cele pentru viata recunosc ca pilula contraceptiva provoaca avortul timpuriu. (3)

Efecte medicale colaterale

Pilulele contraceptive cresc riscul aparitiei cancerului mamar cu peste 40%, daca femeia ia aceste tablete inainte de nasterea primului copil. (4) Acest risc creste cu peste 70%, daca femeia ia pilula in decurs de 4 ani sau mai mult inainte de nasterea primului sau copil. (5) Alte efecte colaterale, suferite de femei, includ: cresterea tensiunii, cheaguri de sange, congestie cerebrala, depresie, cresterea in greutate, migrena, aparitia de pete de culoare inchisa pe piele si dificultati de alaptare. Femeile care sufera de diabet si care iau aceste contraceptive, pot observa cresterea nivelului de zahar in sange. La unele femei, care inceteaza sa mai ia pilula, ciclul menstrual normal le poate reveni doar dupa un an sau mai mult. Desi pilula contraceptiva reduce riscul cancerului uterin si ovarian, ea creste riscul cancerului de ficat si cervical.(4) Cel putin trei studii au aratat ca virusul SIDA se transmite mai usor femeilor care iau pilule contraceptive, daca partenerii lor sunt infectati cu HIV. (6, 7, 8) Utilizarea acestor tablete pe parcursul a cinci ani costa o femeie, in SUA, peste 1.000 de dolari.

Contraceptivele injectabile si Norplant

Cunoscute de obicei sub denumirea de „injectabile”, contraceptivele Depo-Provera reprezinta un hormon cu progestin de lunga actiune, injectat in bratul femeii la fiecare 3 luni. El actioneaza prin inhibarea ovulatiei, inhibarea transportului spermatozoizilor si prin schimbarea invelisului uterin al femeii. Norplant este un alt progestin in mici tuburi de silastic (un tip de cauciuc), ce sunt injectate sub pielea femeii si lasate acolo timp de 5 ani.

Ingrijorari etice

Modificand invelisul uterului, Norplant si Depo-Provera pot cauza avorturi cand conceptia deja s-a produs. Femeile care utilizeaza Norplant vor avea mai mult de un astfel de avort in fiecare an, din moment ce in medie o femeie care utilizeaza Norplant ovuleaza in peste 40% din ciclurile sale din decursul unui an. (9) Depo-Provera poate cauza teoretic la fel de multe avorturi ca si Norplant din moment ce este de asemenea un tip de progestin.

Efecte medicale colaterale: Rezultatele a doua studii majore de nivel mondial arata ca femeile care utilizeaza Depo-Provera timp de 2 ani sau mai mult inainte de varsta de 25 de ani au cel putin un risc de 190% de a dezvolta cancer mamar. (10) In plus, Depo-Provera poate reduce densitatea oaselor la femei si ii poate deregla nivelul de colesterol. Un studiu a descoperit ca femeile care isi administreaza progestin injectabil (de obicei, Depo-Provera sau norethisterone enanthate) pe parcursul a cel putin 5 ani aveau un risc de 430% de a face cancer cervical. (11) Cateva studii au aratat ca femeile care folosesc progestin injectabil au un risc mai mare de a contacta virusul SIDA, daca partenerul lor este infectat. Un studiu recent arata un risc crescut de 240%. (12) Norplantul, care a aparut mai tarziu decat Depo-Provera, a fost mai putin examinat, insa poate avea un risc egal cu cel al Depo-Provera. Peste 50.000 de femei au dat in judecata sau au fost martore in procese judecatoresti intentate impotriva producatorului acestui medicament, plangandu-se de sangerari neregulate, dureri musculare, cicatrici si dureri de cap. (13)

Alte contraceptive hormonale

Aceiasi hormoni artificiali utilizati in pilula hormonala orala, in Depo-Provera si Norplant, sunt livrati femeilor in diverse forme si dispozitive. E vorba de contraceptive sub forma de plasturi, pilula de-a doua zi, injectia lunara „Lunelle”, Sterilete impregnate cu hormoni, variate insertii vaginale si altele. Mai multe astfel de dispozitive se inventeaza si apar periodic pe piata. Majoritatea dintre ele sunt atat de noi, incat efectele lor colaterale nu au fost bine cercetate. Asemenea metode utilizeaza aceiasi hormoni artificiali, ca si pilula hormonala orala si este de asteptat sa aiba aceleasi efecte ca ea. Toate contraceptivele hormonale pot cauza perioade prelungite de infertilitate neintentionata, dupa ce se renunta la ele.

Metodele de bariera

Prezervativul si diafragma

Se estimeaza ca prezervativul nu functioneaza in 10-30% din cazuri. (14, 15) Exista cateva motive. Ruperea sau alunecarea sa in timpul utilizarii, unele sunt defecte din fabrica, se pot rupe din cauza conditiilor proaste de pastrare (tinute in conditii de temperatura foarte inalta sau foarte scazuta).

Efecte colaterale medicale

Prezervativul nu impiedica in mod eficient transmiterea bolii SIDA. Dr. C.M. Rowland, editorul revistei Rubber Chemistry and Technology (Chimia si tehnologia cauciucului), ne-a explicat ca micrografele electronice (imagini facute cu microscoape foarte puternice) arata ca exista gauri in prezervative, care sunt de aproximativ 50 de ori mai mari decat virusul SIDA. (16)

Diafragma este si ea o metoda contraceptiva de bariera, ca si prezervativul, de aceea ea, teoretic, nu constituie un motiv al avorturilor timpurii. Cel putin un studiu a aratat ca femeile care folosesc metodele de bariera, cum ar fi diafragma sau prezervativul, au riscul de 137% de a dezvolta preeclampsia in viitoarele sarcini. (17) Preeclamsia este o complicatie, care poate aparea la unele gravide, care se manifesta prin cresterea tensiunii arteriale, retentia de lichide cu afectarea rinichilor, ce poate duce la eclampsie. Eclampsia poate cauza coma si chiar decesul mamei. Exista o teorie potrivit careia sperma joaca un rol protector impotriva preeclampsiei.

Spermicidele

Uneori, cuplurile folosesc spermicidele impreuna cu o metoda de bariera. Spermicidul este o substanta care omoara spermatozoizii. De obicei, se vinde sub forma de gel sau sub forma de ingredient imbibat intr-un tampon vaginal, bureti etc. (18) Un cercetator observa ca cuplurile care utilizau anumite spermicide in decurs de o luna de la conceptie, aveau riscul de a dubla defectele de nastere la copil si de a dubla pierderea de sarcina. (19)

Steriletul

Steriletul sau dispozitivul intrauterin (DIU) este un dispozitiv in forma de T facut din plastic dur. El poate contine cupru sau hormoni. Acesta functioneaza prin iritarea invelisului uterin si impiedicarea motilitatii spermatozoizilor.

Consideratii etice

Cand apare conceptia si in uterul femeii este inserat un DIU, acesta fie impiedica implantarea, fie distruge noul embrion format prin otravirea lui cu cupru sau prin atacarea sistemului imunitar al femeii, ceea ce cauzeaza avort timpuriu. (20)

Efecte medicale colaterale

Acestea includ perforatii uterine, ce pot duce la histerectomie (indeprtarea uterului), infectii, cum ar fi abcesul pelvian sau tubo-ovarian. Utzilizarea steriletului a fost asociata cu Boala Inflamatorie Pelviana (BIP) si cu sarcina ectopica. (21) O sarcina ectopica este aceea in care copilul se implanteaza in alt loc decat in uterul matern, de obicei in trompa falopiana. Conform cercetatorilor cunoscuti Rossing si Daling, femeile care au folosit un sterilet timp de 3 sau mai multi ani aveau un risc de doua ori mai mare de a avea o sarcina tubara (ectopica), fata de femeile care nu l-au folosit niciodata. Printre utilizatoarele pe termen lung de DIU, riscul sarcinii ectopice ramane ridicat timp de mai multi ani, si dupa indepartarea acestui dispozitiv. Sarcinile ectopice reprezinta cauza principala a deceselor materne in Statele Unite. DIU poate provoca de asemenea dureri de spate, crampe, dispareunie (act sexual dureros), dismenoree (cicluri menstruale dureroase) si infertilitate.

Sterilizarea permanenta: Ligatura tubara si vasectomia

Sterilizarea chirurgicala incearca sa realizeze o sterilitate permanenta, prin inchiderea trompelor falopiene la femei (ligatura tubara), sau prin inchiderea canalului deferent al barbatului (vasectomie), prin legare, taiere, cauterizare sau indepartarea unei parti a acestuia.

Efecte medicale colaterale

Ligatura tubara nu impiedica intotdeauna conceptia. Cand conceptia apare, ea este asociata cu o incidenta mult mai mare a sarcinii ectopice. (22) Asa cum am mentionat mai sus, aceasta este cauza principala a deceselor femeilor insarcinate in SUA. In plus, femeile care trec prin aceasta procedura pot avea complicatii din cauza anesteziei sau a operatiei chirurgicale. Complicatiile includ: perforarea vezicii, hemoragii si chiar stop cardiac din cauza inflamatiei abdomenului cu bioxid de carbon. (23) Unele femei care au trecut prin astfel de operatii au declarat ca au un sindrom al sangerarii intermitente vaginale, asociat cu crampe severe in abdomenul inferior. (24) Ligatura tubara este urmata adesea de libidou scazut, intimitate redusa si un risc mai mare de histerectomie. In plan psihologic, este comun sentimentul de regret al femeii pentru ca a devenit sterila.

Aproape 50% din barbati care au trecut prin operatia de vasectomie vor dezvolta anticorpi antispermatici. (25) Cu alte cuvinte, organismul lor ajunge sa recunoasca spermatozoizii produsi ca fiind „dusmani”. Aceasta poate duce la o incidenta mare a bolii autoimune. Cateva studii au observat ca barbatii care au suferit o astfel de operatie au o incidenta mai mare de a dezvolta cancer de prostata, in special la 15-20 de ani dupa aceasta operatie (26, 27, 28, 29), desi un alt studiu amplu nu a gasit nici o asociere intre acestea doua. (30)

Alternativa optima

Optiunea cea mai buna inainte de casatorie este abstinenta. Beneficiile evidente includ un respect mai mare fata de sine, lipsa riscului de infectare cu boli venerice, economisirea banilor, precum si lipsa riscului unei sarcini-surpriza.

In cadrul casatoriei, se poate observa ca deschiderea spre nasterea de copii nu poate aduce decat beneficii specifice de sanatate. Orice copil nascut de o femeie inseamna reducerea riscului de a face cancer mamar, anumite cancere uterine si cancer ovarian.

Planificarea Familiala Naturala

Planificarea Familiala Naturala (PFN) este o metoda naturala, prin care cuplurile isi pot administra fertilitatea. In PFN, o femeie poate determina cand este fertila sau infertila, urmarindu-si consistenta mucusului cervical. Organizatia Mondiala a Sanatatii a realizat cateva experimente pe scara larga, care au demonstrat ca PFN are o rata a sarcinii neintentionate intre 0,3% si 3%, care este la fel de buna ca si oricare alta forma de contraceptie artificiala, cu exceptia sterilizarii. Un experiment care a implicat aproximativ 20.000 de femei indiene a avut un rezultat sub 0,3% al ratei sarcinii neintentionate. (31)

Beneficiile PFN sunt evidente: nu ai nevoie de bani pentru a-ti procura permanent pilule si nu exista riscul de a face cancer. Cuplurile care utilizeaza aceasta metoda au o rata a divortului sub 5%, (32) o rata mult mai mica decat, de exemplu, rata la nivel national a SUA, care este de aproximativ 50%.

Pentru mai multe informatii, contactati organizatiile:

Referinte:
  1. Faust JM, Image change for condoms, ABC News Report, [Internet E-mail]. 6/8/97.
  2. Kahlenborn C. „How do the pill and other contraceptives work?” Breast Cancer, Its Link to Abortion and the Birth Control Pill. Dayton, OH: One More Soul; 2000; 315-335.
  3. Alderson Reporting Company, Transcripts of oral arguments before court on abortion case, New York Times, 27 aprilie, 1989; B12.
  4. Kahlenborn C, et al., “Oral Contraceptive Use as a Risk Factor for Premenopausal Breast Cancer: A Meta-analysis”, Mayo Clinic Proceedings, 2006: 81(10):1290-1302
  5. Romieu I, Berlin J et al., Oral contraceptives and breast cancer. Review and meta-Analysis. Cancer. 1990; 66: 2253-2263.
  6. Allen S. et al., Human immunodeficiency virus infection in urban Rwanda, JAMA, 1991, 266: 1657-1663.
  7. Simonsen et al., HIV infection among lower socioeconomic strata prostitutes in Nairobi, AIDS, 1990; 139-144.
  8. Mati et al., Contraceptive use and the risk of HIV in Nairobi, Kenya, Inter. J. of Gyn. and Ob., 1995; 48: 61-67.
  9. Croxatto HB, Diaz S et al., Plasma progesterone levels during long-term treatment with levonorgestrel silastic implants, Acta Endocrinologica, 1982; 101: 307-311.
  10. Skegg DCG, Noonan EA et al., Depot medroxyprogesterone acetate and breast cancer [A pooled analysis of the World Health Organization and New Zealand studies]. 1995; JAMA: 799-804.
  11. Herrero et al. Injectable contraceptives and risk of invasive cervical cancer: evidence of an association, Int. J. of Cancer, 1990; 46: 5-7.
  12. Ungchusak et al., Determinants of HIV infection among female commercial sex workers in northeastern Thailand: Results from a longitudinal study, J. of Ac. I. Def. Syn. and H. Retro, 1996; 12: 500-507.
  13.  Taylor D. Spare the Rod, The Guardian ( U.K.) 12 martie, 1996; 11.
  14.  Collart D. Biochemistry & Molecular Biology. Condom failure for protection from sexual transmission of the HIV-a review of the medical literature, 5393 Whitney Ct., Stone Mountain, GA 30088.
  15. Rahwan R., Chemical Contraceptives, Interceptives and Abortifacients, 1995, College of Pharmacy, Ohio State University.
  16. Rowland CW., The Washington Post (letter), 25 iunie, 1992.
  17. Klonoff-Cohen HS et al., An epidemiologic study of contraception and preeclampsia, JAMA, 1989; 262: 3143-3147.
  18. Faich G et al., Toxic shock syndrome and the contraceptive sponge, JAMA, 1986; 255: 216-218.
  19. Jick et al., Vaginal spermicides and congenital disorders, JAMA, 1981; 245:1329-1332.
  20. Ortho Pharmaceutical. Description of Paraguard, Physician Desk Reference, 1997: 1936-1939.
  21. Ibid.
  22. Gaeta TJ et al., Atypical ectopic pregnancy, Am J Emer Med., 1993; 11: 233-234.
  23. Dunn HP, Unexpected Sequellae of Sterilization, International Review of Natural Family Planning, 1:4 (Winter, 1977) 318.
  24. Townsend DE et al. Post-ablation-tubal sterilization syndrome, Obstet Gynecol., 1993; 82: 422-424.
  25. Rosenberg et al., Vasectomy and the risk of prostate cancer, American J. of Epidemiology, 1990; 132: 1051-1055.
  26. Giovannucci E et al., A prospective cohort study of vasectomy and prostate cancer in US men, JAMA, 1993; 269: 873-877.
  27. Giovannucci E et al., A retrospective cohort study of vasectomy and prostate cancer in US men, JAMA, 1993; 269: 878-882.
  28. Hayes RB et al., Vasectomy and prostate cancer in US Blacks and Whites, American J. of Epidemiology, 1993; 137: 263-269.
  29. Rosenberg L et al., Vasectomy and the risk of prostate cancer, American J. of Epidemiology, 1990; 132: 1051-1055.
  30. John EM et al., Vasectomy and prostate cancer: results from a multiethnic case-control study, JNCI, 1995; 87: 662-669.
  31. Ryder RE, „Natural Family Planning”: Effective birth control supported by the Catholic Church, BMJ, 1993; 307: 723-6.
  32. Kippley JF, Kippley SK, The Art of Natural Family Planning (Fourth Edition), Couple to Couple League, Cincinnati, USA, p. 245

Contraceptia © Asociatia Provita Media

 

Varia

Leave a Reply