Jaques Testart, directorul onorific pentru cercetari al INSERM din Franta, revine in Libération asupra publicarii in revista Nature, la 20 noiembrie 2008, a unui studiu ce anunta reconstituirea a 80% a genomului de mamut. Urmare a acestui studiu, jurnalistul pe probleme de stiinta Henry Nicholls sustinea ca „ramane de vazut daca vom reusi sa vedem mici mamuti, zbenguindu-se pe camp”. Or, pentru Jaques Testart, clonarea mamutilor ramane putin probabila in prezent, pentru ca in joc e nevoie de mult mai mult decat ADN-ul unui animal ca el sa poata fi reinviat.
Omul de stiinta detaliaza etapele succesive ale unei astfel de intreprinderi, care inseamna reconstituirea totala a genomului de mamut pana la transplantarea embrionului intr-un uter de elefant (lucru care nu a reusit niciodata), proces care trebuie sa treaca prin asamblarea fragmentelor de ADN in cromozomi, crearea unui nucleu de mamut cu ajutorul proteinelor de ovule de broasca sau prin obtinerea de ovule de elefant si transferul nucleului de mamut in ovulul de elefant. O astfel de intreprindere trebuie sa reuseasca pentru a obtine in final un sepcimen, care nu va permite, totusi, recreerea speciei. Chiar daca s-ar obtine mai multi indivizi de ambele sexe (generatia masculilor fiind mult mai complexa decat cea a femelelor), nu ar exista genomuri variate pentru a se crea o diversitate viabila in sanul speciei. Nu in ultimul rand, se pune problema dificultatilor create de ecosistem pentru aceste animale.
Pe scurt, autorul se ridica contra a ceea ce „ramane imposibil astazi, fara a confunda «butasirea» materialului genetic cu reproducerea identica a unui individ”, „cu alte cuvinte reducerea fiintelor vii la ADN-ul lor, dupa cum doreste biologia sintetica, si cum a fost demonstrat pana acum de acest joc de creare a himerelor”. (Libération, 3 martie 2009)
About Post Author
