Organizatiile pro-vita au nevoie de actiuni comune

Interviu cu dl Bert Dorenbos, presedintele organizatiei “Schreeuw om leven” (Strigat pentru viata), Olanda

– Care au fost cele mai importante lucruri, pe care participantii la Conferinta de la Hilversum, Olanda (martie 2004) le-au scos in evidenta?
– S-au profilat trei directii importante: prima tine de discutarea tuturor aspectelor legate de consecintele avortului, care constituie lucruri ascunse publicului sau nu atat de cunoscute. Credem ca trei motive, aici, sunt importante: mai intai, este timpul ca femeile sau fetele, care au avut un avort, trebuie incurajate sa vorbeasca despre experienta prin care au trecut. In al doilea rand, acest lucru este important pentru miscarea pro-vita. Eu cred cu adevarat ca daca oamenii ar sti ce se intampla in timpul avortului, acest lucru s-ar dovedi de mare ajutor in interzicerea avortului. In al treilea rand, organizatiile pro-vita trebuie sa fie legate intre ele cat mai strans prin actiuni pro-vita. Sustinatorii pro-vita trebuie sa manifeste mai multa compasiune fata de femeile care au avut un avort, oamenii trebuie sa vada ca sustinatorii pro-vita nu sunt doar impotriva avortului, ci, de asemenea, ajuta femeile. Asa incat ne-am gandit sa infiintam un centru, aici, care sa ofere nu numai consultatii, dar sa conceapa noi activitati. Al doilea punct important din conferinta este ca ar trebui sa pasim impreuna, sa ne sustinem si sa cerem nu numai restrictii asupra avortului, ci chiar abolirea acestuia. Trebuie sa facem acest lucru cu credinta in puterea lui Dumnezeu. Biblia este plina de miracole, si, in zilele noastre, se intampla o multime de miracole. Deci ar trebui sa credem in miracolul lui Dumnezeu. Dar miracolele nu se intampla niciodata peste noapte. In primul rand, trebuie sa ai credinta, sa fii umil, sa ne uitam mai intai la noi si apoi la ceilalti. Al treilea punct important al conferintei a fost ca trebuie sa dezvoltam legaturi cat mai stranse intre noi, sa cream o retea puternica. Asa ne cunoastem mai bine. Cred ca sustinatorii vietii, ca miscare, sunt mult mai multi decat sa zicem cei din Green Peace. Dar trebuie sa tinem legatura mai strans. Sa fim mai activi in mass-media. Majoritatea oamenilor din pro-vita neglijeaza contactul mass-media. Si adesea acuza mass-media de ostilitate. Dar, daca nu trimiti o invitatie la mass-media in timpul unei conferinte, sa nu te astepti ca mass-media sa scrie despre ea.

– Care credeti ca sunt cele mai importante probleme din Europa de Est si din Orient?
– Am avut invitati chiar din Orientul Indepartat. Orientul Indepartat are o populatie care creste foarte mult, iar problemele economice sunt foarte mari. Apoi exista aceasta discriminare intre genuri. Nu poti sa crezi ca este adevarat ca fetitele sunt omorate chiar in momentul in care se nasc sau prin avort. Si nu este numai problema avortului aici. Asta tine de cultura lor. Trebuie sa-i ajutam sa inteleaga acest lucru. Occidentul ar trebui sa cheltuie mai multi bani in acest sens.

– Care sunt cele mai importante probleme pro-vita in Europa de Est?
– As spune ca problema cea mai mare in Occident este problema bunastarii economice, iar in Orientul Indepartat sau in Europa de Est, problema economica si sociala. Noi avem tot ce ne trebuie, avem cu ce creste copiii, dar punctul nostru de vedere, unul egocentrist, nu accepta copiii. In Est, nu exista hrana, nu exista imbracaminte, inteleg ca este o problema economica. Si probabil abordarea ar trebui sa fie alta.

– Cum ati putea caracteriza situatia din Rusia, de exemplu?
– Cunosc situatia din Rusia, lucram acolo deja de 15 ani. Vad o inflatie de lucruri urate aduse din Occident in aceasta tara. Noile mentalitati, negative bineinteles, creeaza o mare presiune asupra tinerilor din aceste tari. Potentialul tinerilor este enorm si noi trebuie sa-i stimulam, sa-i incurajam.

– Ce am putea face ca sa imbunatatim situatia in aceste tari din Est?
– Conferinta de anul trecut, de la Budapesta, a fost foarte importanta, in acest sens. Trebuie sa ne incurajam unul pe altul, sa ne intalnim mai des si sa gasim moduri de abordare a problemelor. Dupa care mergem acasa si incepem sa facem ceva. Poate fi o actiune mica, dar totul porneste de la lucruri mici. De exemplu, trebuie sa fim gata sa informam oamenii ce inseamna Uniunea Europeana. Trebuie sa incurajati organizatiile din Occident sa vina sa discute problemele importante, sa va ajute, poate chiar cu bani. Dar mai important decat banii este ca aceste organizatii sa-i faca pe oameni sa inteleaga cat de important este sa iei asemenea initiative in maini. In momentul in care esti dependent de cineva, acest lucru poate sa-ti ruineze toate initiativele. De multe ori, oamenii depind de “dolarul occidental”. Dar ei nu stiu ca in Occident, noi trebuie sa ne luptam pentru fiecare dolar. Cel mai important este sa puteti sa va sustineti singuri. In acest sens, educatia este de baza, asezata pe un sistem de principii morale, pe Biblie. Educatie si initiative.

– Ce am putea face ca sa ne imbunatatim relatia cu presa?
– La fiecare conferinta, ar trebui sa avem intalniri cu ziaristii. Este o zona absolut neglijata de miscarea pro-vita. Dr. Willke a declarat la Conferinta de la Budapesta, in vara lui 2003, ca fiecare organizatie ar trebui sa aiba propriul sau buletin informativ. E o problema de baza.

Interviuri © Asociatia Provita Media

About Post Author

Varia

Leave a Reply