Interviu cu Lordul William Rees-Mogg, ziarist britanic, membru al Camerei Lorzilor
Lordul William Rees-Mogg este binecunoscut in Marea Britanie si in America pentru scrierile sale politice si economice. Este autor al mai multor volume, printre care “The Great Reckoning” /Marea expectativa/, publicat cu cateva saptamani inainte de incercarea de a-l rasturna pe Mihail Gorbaciov. Este un best-seller, in care analizeaza colapsul inevitabil al Uniunii Sovietice si prezice razboiul din Iugoslavia.
In timpul carierei sale, William Rees-Mogg a fost scriitor si editor adjunct la Financial Times, editor pe probleme economice si politice la Sunday Times, iar din 1967 si pana in 1981, editor la Times. A fost in consiliul de directori al BBC si presedinte al Consiliului de Arta din Marea Britanie. Este editorialist la ziarul Times si scrie de asemenea la Sunday Times si alte publicatii britanice. Este membru al Camerei Lorzilor.
– Domnule Rees-Mogg, cum ati comenta afirmatia lui Andre Malraux, omul politic si scriitorul francez, care a spus ca secolul XXI va fi unul al credintei sau nu va fi deloc?
– Cred ca este un semn foarte grav a ceea ce se poate numi paganismul lumii noastre moderne, lumea vestului, mai ales. Acesta este un lucru foarte distructiv din punctul de vedere al vietii sociale umane, al vietii de familie si asa mai departe. Totusi, in prezent, nu neaparat intre biserici, ci intre religii exista un sens si o legatura mult mai mare de cum era inainte. In Anglia, a crescut foarte mult interesul fata de religiile din Est. Dalai Lama a avut in special o influenta foarte mare asupra cresterii acestui interes. Dalai Lama este admirat foarte mult de crestini si multi crestini cred ca Dalai Lama este un om foarte intelept. Ca lumea sa supravietuiasca cred ca ar trebui sa redescopere religia. Insa redescoperirea religiei va avea loc sub forme ale diverselor religii mai degraba decat crestinismul va deveni unica religie a lumii.
– De ce politicienii lumii nu-si fac prea multe probleme in legatura cu cresterea influentei culturii mortii?
– Cred ca politicienii se simt obligati sa fie influentati de opiniile predominante din randul populatiei care ii aleg. In general, in democratie, dar chiar si in dictatura, guvernantii trebuie aiba in vedere si optiunile populatiei, daca nu vor sa fie dati jos repede de la putere. Una dintre cele mai puternice influente in lumea de astazi este scientismul, credinta ca exista un raspuns stiintific la toate problemele umane. Aceste raspunsuri stiintifice sunt, de cele mai multe ori superficiale si aduc mult rau. Este un tip de modernism, care are o mare influenta printre politicieni, deoarece are o mare influenta printre oameni.
– De ce presa, in general, nu prea acorda importanta problemelor pro-vita?
– Jurnalistii, ca si politicienii, traiesc in aceasta lume moderna. Ei inclina sa creada ca avortul, eutanasia etc. sunt parte a lumii stiintifice. Este foarte dificil sa raspandesti ideile pro-vita, insa se vor gasi intotdeauna jurnalisti care vor gandi ca noi. Totusi, ei vor fi in minoritate si, desigur, isi vor promova ideile in ziare specifice religioase. Societatea isi formeaza propriile sale idei intr-un mod destul de ciudat. In Europa Occidentala, aceste noi idei au intrat in toate tarile vest-europene aproape in acelasi timp, in anii ”60.
– Cum ar putea oamenii fi convinsi de importanta ideilor pro-vita?
– Trebuie sa utilizati atat ideile religioase, cat si argumentele stiintifice sau datele statistice. Insa ideile religioase conteaza mai mult. In putine tari oamenii considera statisticile a fi foarte importante. Este nevoie de oameni specializati care sa le interpreteze.
– Care ar putea fi cele mai importante argumente pe care le-am putea folosi in campaniile noastre pentru protejarea copiilor nenascuti?
– Folositi argumente binecunoscute, pentru ca oamenii fie cred in cauza pro-vita, cred ca un copil nenascut este om ca noi toti, fie sunt de alta parere.
Interviuri © Asociatia Provita Media
About Post Author
