In spatiul tarilor din Centrul si Estul Europei, la inceputul anilor ’90, la capitolul avort, Romania a fost un caz singular. Situatia ei poate fi comparata cu cea din Federatia Rusa. In aceste doua locuri s-au prefigurat cele mai dramatice situatii din intreg spatiul fost comunist. Exceptie face, in continuare, Georgia, unde rata totala a avorturilor este cu peste 50% mai mare decat in Romania si Rusia. Desi inainte de 1989, Romania a avut o legislatie restrictiva, situatia ei seamana cu cea a tarilor din fosta URSS. Fapt care ne face sa credem ca mentalitatile societatii corupte (economic, social si moral), de tip comunist, si-au pus amprenta in mod dramatic asupra oamenilor.
Romania, mai ales dupa 1990, a devenit un caz special. Din 1966, intreruperile de sarcina au fost restrictionate, pana la schimbarea regimului comunist (26 decembrie 1989). Revocarea legii restrictive a deschis o adevarata cutie a Pandorei. Dupa aceasta data, Romania a atins una dintre cele mai mari valori a ratei avortului. Daniela Bartos, fostul ministru al Sanatatii si Familiei, a recunoscut ca explozia avorturilor a fost determinata, in primul rand, de „legislatia liberala introdusa dupa 1990”. Acest fapt s-a asociat, de asemenea, cu „accesibilitatea crescuta la avort a populatiei”.
Cercetarile efectuate, incepand cu 1993 (anul in care autoritatile au inceput sa fie preocupate de fenomen), arata ca, in intervalul 1990-1992, avortul, in Romania, a atins cele mai inalte cote din Europa „si poate din lume”. Reprezentantii mass-media, fara sa se raporteze la analize credibile detaliate – ceea ce arata ca presa romaneasca la acest capitol este vulnerabila, usor de intoxicat si manipulat –, repeta, pe un ton triumfalist, un slogan de genul: „Romania detine recordurile la avort, la nivel mondial”.
Romania, oricum am privi lucrurile, reprezinta un caz, un caz trist. Cresterea numarului avorturilor – o tendinta scoasa in evidenta de toate statisticile, indiferent de ideologiile existente in spatele lor – se conjuga si cu alte situatii care tin de criza sistemului medical, cum ar fi: mortalitatea materna cauzata de avort, mortalitatea infantila si mortalitatea prin risc obstetrical.
Dr Mihai Horga, care a ocupat functia de director al Directiei de Asistenta Familiala si Sociala in Ministerul Sanatatii si Familiei, in perioada 2000-2003, a explicat, in lucrarea sa despre avort, intitulata „Contraception and Abortion in Romania, Backround paper for the strategic assessment of policy, programme and research issues related to pregnancy in Romania”, cum e posibila subraportarea. „Rata totala a avortului este cu 70% mai mare decat rata totala a fertilitatii (2,2 : 1,3). Coeficientul avorturilor provocate la nascuti vii este egal cu 1,6 avorturi la fiecare nascut viu, in conformitate cu estimarile din sondaje din ultimii trei ani. Aceste estimari sunt de doua ori mai mari decat cele inregistrate in statisticile oficiale, fapt care arata grave disfunctionalitati de raportare din sistemul de raportare medical. Lipsa reglementarilor clare privind cerintele de raportare ale unitatilor mediale private pot explica aceasta situatie. Un sondaj limitat efectuat de catre Directiile de Sanatatea Publica Judetene, in 2001, au aratat ca, in anul 2000, existau un numar de aproximativ 80 de mii de avorturi efectuate la cerere, realizate de catre clinicile private si neinregistrate in statisticile medicale. Dat fiind faptul ca nu toate judetele au raportat avorturile efectuate in sistemul privat si ca raportarea unui numar mai mic de avorturi din clinicile private a fost foarte posibila, numarul real de avorturi efectuate in sistem privat ar putea fi chiar mai mare.”
Autorii „Studiului Sanatatea Reproducerii Romania 1999” sustin ca estimarile lor legate de avort, care se bazeaza pe datele culese prin anchete proprii, in 1998, erau cu 27% mai mari decat cifrele oficiale. Aceasta practica a subevaluarii se mentine in continuare. Si autorii „Studiului Sanatatii Reproducerii Romania 2004” apreciaza ca, „in perioada 2000-2004, numarul avorturilor din documentele Ministerului Sanatatii – par sa fie sub-raportate cu aproximativ 25-30%”.
Pentru a avea o imagine cat de cat reala a fenomenului avortului, trebuie luate in calcul unele aspecte ale Romaniei de astazi. Ambiguitatile pornesc chiar din faza evaluarii lui. Lipsa unor reglementari clare, referitoare la inregistrarea cererilor de avort in clinicile private constituie o cauza importanta a evaluarii inexacte.
Pornind chiar de la datele oferite de Ministerul Sanatatii, in 1995, se vede ca, in perioada 1990-1992, rata avortului provocat a avut o valoare medie foarte ridicata. „Clinicile au fost inundate de femei care solicitau avortul. Ca o consecinta, rata avortului provocat legal a atins cel mai ridicat nivel din lume – aproape 200 la 1000 de femei intre 15-44 de ani, intre 1990-1992. Aceasta corespunde unei rate a avortului de aproape 3 avorturi provocate la fiecare nascut viu pentru aceeasi perioada”. (Fragment din volumul „O viziune asupra vietii”, manuscrisul ed. a II, revazuta).
Mai jos va prezentam cateva link-uri catre surse cu date statistice privind avortul in Romania.
1. Date statistice generale despre avortul in Romania la Johnston”s Archive, Romania
2. Tabelul de la acest link Unicef-irc.org, Country_profiles 2008 se activeaza apasand pe randul de jos, sectiunea ROM. Datele sunt pana in 2006 inclusiv. Prezinta si avortul la adolescente.
3. In acest tabel, sunt prezentate date statistice privind avortul in Romania, in perioada 1958-2008:
Johnston”s archive.net, Historical abortion statistics, Romania
4. Date statistice privind avortul in Romania, pe regiuni, perioada 1999-2005:
– numarul avorturilor:
Johnston”s archive.net, Romania: abortions and live births by county, 1999-2005
– rata avorturilor:
Johnston”s archive.net, Romania: abortion rates by county, 2000-2005
5. Datele privind avortul se afla la pozitia 7:
Centrul National pentru Organizarea si Asigurarea Sistemului Informational si Informatic in Domeniul Sanatatii
Ce este avortul cu adevarat © Asociatia Provita Media
About Post Author
