Profesorul de la Universitatea Catolica din Louvain (Belgia), Herman Nys, estimeaza ca, la 7 ani dupa intrarea in vigoare a legii privind eutanasia din aceasta tara, „fisura aparuta intre lege si practica medicala este mai mare decat oricand”. Astfel, conform legii, nu exista „drept” la eutanasie, iar aceasta trebuie practicata de catre un medic. Or, adesea pretinsa, eutanasia este inteleasa ca un „drept”, infirmierele fiind cadrele medicale care o pun in practica, cel mai adesea, si nu medicii. In final, potrivit legii, cererea de eutanasie trebuie formulata in scris, in deplina cunostinta de cauza, de catre paicent. In practica, cererea vine, de obicei, de la apropiati si este arareori formulata in scris. (7sur7.be, 8 aprilie 2009)
In paralel, anumite voci cer o extensie a legii belgiene, care sa includa si eutanasierea minorilor. In Olanda, spre exemplu, legea autorizeaza eutanasia in cazul copiilor de 12-17 ani. Eutanasia copiilor mai mici de 12 ani se conduce dupa „protocolul de la Groeningen”, care enumera conditiile si etapele de supravietuire in cazul deciziilor de la sfarsitul vietii a copiilor mici, in particular, a nou-nascutilor. In fiecare an, acest protocol se aplica aproximativ unui numar de aproximativ 20 nou-nascuti. ( 7sur7.be, 9 aprilie 2009)