Dragi prieteni,
In Romania, o femeie face de 3-4 ori mai multe avorturi decat o femeie din Europa Occidentala. In acelasi timp, in conditiile spitalelor din Romania, mor mai multi copii din motive medicale in perioada sarcinii si in special cand viata copilului este foarte vulnerabila, de la 0 la 2 ani. Punand cap la cap aceste date generale, observam ca cei mai multi copii din Romania, pana la doi ani, trebuie sa faca fata unei adevarate tragedii ca sa poata supravietui, sa ajunga maturi.
Infertilitatea, determinata de avort si de asa-zisa contraceptie, de fapt de avortul hormonal, creste de la an la an in mod exponential. Asta inseamna ca, in lumea aceasta, necunoscuta, nevazuta pentru majoritatea romanilor, a avortului si a contraceptiei, se duce un razboi pe viata si pe moarte impotriva copiilor.
Este regretabil ca, la nivel institutional, acest fenomen nu este cunoscut. Cand spunem “nu este cunoscut”, ne referim la masurile concrete pe care ar trebui sa le ia oamenii prin institutiile platite din bugetul public, astfel incat sa li se dea dreptul la viata copiilor. Cu adevarat, in Romania, copiii nu au drepturi minime, astfel incat sa se nasca si sa supravietuiasca.
Ministerul Sanatatii se supune intru totul legislatiei pro-avort. In acelasi mod putem vorbi despre Ministerul Educatiei, care actioneaza in mod indirect, prin promovarea contraceptiei la adolescenti. Din anchetele efectuate de reprezentanti ai miscarii pro-vita, nici un partid politic din Romania nu sustine cauza copiilor nenascuti. In mod tacit, toate partidele sunt de acord cu avortul.
Mai mult, facand o retrospectiva asupra situatiei avortului si a familiei, ne dam seama ca aproape fiecare familie din Romania are in istoria ei cateva avorturi. intelegem, cu durere, ca exista o complicitate la nivel de masa in Romania, in legatura cu crima care apasa asupra nenascutului. In felul acesta, intelegem ca nu este numai o problema institutionala, ci una de mentalitate si morala la nivel national. intelegem, de asemenea, ca, in aceasta problema, trebuie sa se implice toate institutiile importante care sa faca publice informatiile dezastrului demografic, iar cei indrituiti sa dezvaluie deviatiile de la minimele norme morale.
Ce legatura ar exista intre homosexualitate si aceasta tragedie a avortului? Foarte multa lume, dezinteresata in mare parte, ar putea strange din umeri. In primul rand, oamenii ar trebui sa stie ca homosexualitatea contribuie la daramarea familiei romanesti. Nu este vorba doar de o “noutate” la nivelul societatii noastre, ci de un cal troian, adica de o strategie vicleana de a darama ce mai sta in picioare in societatea romaneasca. Homosexualitatea vine sa intareasca noile mentalitati, acelea ale libertatii fara margini, fara Dumnezeu. Homosexualitatea, chiar daca este acceptata la nivelul Uniunii Europene, este doar o anexa, care nu are nici o legatura cu schimbarea vietii economice sau politice a Romaniei. intelegem ca Romania trebuie sa-si imbunatateasca economia, sa scape de mentalitatile de tip dictatorial, ateiste, mentalitati ce au prins radacini in 50 de ani, dar nu intelegem deloc ca, in numele acestei schimbari, sa se darame o traditie milenara, cea a unui popor crestin. Acceptarea homosexualitatii in numele imbunatatirii vietii economice ar insemna acceptarea unui rau care sa ne manance sufletele pentru un dram de fericire la nivelul vietii materiale. Partidele politice din Romania, fiind dominate de oameni fara credinta, fac un asemenea targ. Oamenii, populatia care, dupa cum arata sondajele, considera Biserica institutia in care au cea mai mare incredere, ar trebui sa cunoasca aceasta situatie falsa si tragica, in acelasi timp.
Organizarea unui mars al homosexualilor in preajma zilei de 1 Iunie, o zi in care toate familiile din Romania ar trebui sa-si marturiseasca pacatele pe care le au in legatura cu copiii ucisi prin avort, ni se pare o provocare foarte mare. In felul acesta, intelegem ca cei care “gestioneaza” acest fenomen al homosexualitatii in Romania sunt foarte lucizi, adica diabolici, si lovesc in inima vietii romanilor. De aceea, reactia noastra, a celor care suntem constienti, merita sa fie necrutatoare.
Larisa Iftime, Asociatia Provita Media
Scrisori deschise © Asociatia Provita Media
About Post Author
