În România, de-a lungul timpului, au fost folosite cu precădere metodele naturale de contracepţie. Metodele moderne, la scară mare, sunt de dată recentă. Pilulele sau anticoncepţionalele orale, cu progesteron sau cu progesteron şi estrogen şi dispozitivele intrauterine (DIU) au apărut pe piaţă, în mod oficial, după 1989. La 26 decembrie 1989, a fost abrogată legislaţia restrictivă a avortului, adoptată în 1966 şi dezvoltată în anii care au urmat. Unele dintre metodele de contracepţie modernă au circulat pe piaţa neagră din România şi înainte de 1989. Prezenţa lor a fost semnalată mai ales în Transilvania, fiind aduse din Ungaria.(1)

Cu toate că o cantitate uriaşă de contraceptive a fost pusă în vânzare pe piaţa din România sau a fost distribuită gratuit, informaţiile despre contracepţie sunt deficitare sau prezentate unilateral. Companiile care promovează contracepţia arată numai aşa-zisele „beneficii” ale ei. Românii cunosc foarte puţin riscurile pe care le implică contracepţia modernă, riscuri, ce pot merge până la decesul femeii. Din statisticile organizaţiilor care militează agresiv pentru contracepţie, reiese că utilizarea acestor metode a crescut foarte mult, mai ales după 1993.(2) Se vorbeşte de o aliniere la tendinţele mondiale, de impunere a unei soluţii alternative care să ducă la scăderea numărului mare de avorturi. Toate aceste transformări însă conduc la scăderea fertilităţii an de an, într-un ritm nemaiîntâlnit în istoria României, şi la intensificarea sexualităţii.

După datele UNICEF, la nivelul anului 1992, rata fertilităţii înregistrase o diminuare cu 25%, în 15 ani, la nivel mondial. (3) Utilizarea contracepţiei pe scară largă, în România, ca alternativă la avort, nu şi-a arătat efectele. Rata avorturilor se menţine, în continuare, la un nivel foarte ridicat. Mai mult, România se află în grupul restrâns de ţări cu un număr foarte ridicat al avorturilor. În acelaşi timp, presiunea pe care au indus-o campaniile de promovare a contracepţiei, la nivelul societăţii, a condus la minimalizarea altor puncte de vedere, mai ales cele pro-vita Astfel, sunt total ignorate efectele acestor „produse” la nivelul sănătăţii şi al mentalităţilor.

Generaţiile tinere devin din ce în ce mai vulnerabile, din punct de vedere fizic, după un consum excesiv de substanţe hormonale. Vulnerabilităţile de la nivelul sănătăţii fizice, în aceste condiţii, se extind şi asupra sănătăţii morale, situaţie confirmată de sociologi, care arată o diminuare a capacităţilor de asumare a responsabilităţilor. Contracepţia a devenit un concept, care în acest vârtej general, nu poate fi analizat cu luciditate. Neliniştile create de escaladarea situaţiei avortului îi conferă rang de primă soluţie.

NOTE

1. Dr. Horga, Mihai, „Contraception and Abortion in Romania“, Backround paper for the strategic assessment of policy, programme and research issues related to pregnancy in Romania, Oct. 2001, p. 17.
2. Studiul Sănătatea reproducerii. România 1999, p.128
3. Raportul State of The World’s Children, UNICEF, 1992

Larisa Iftime
Publicat in Dosar Provita Media nr.29, septembrie 2003
© Provita Media 2003