Revista franceză Elle a publicat, la începutul lunii aprilie, un articol despre dezinteresul crescând al femeilor pentru pilula contraceptivă. Deşi pilula rămâne „mijlocul contraceptiv cel mai utilizat din Franţa”, cu aproape 60% din femeile care folosesc contraceptive, un raport recent al Inspecţiei generale pentru afaceri şcolare (IGAS) arată că „neîncrederea crescândă este din ce în ce mai clară”. Potrivit raportului, „creşterea preocupărilor ecologice, care dezvoltă o predilecţie pentru metodele naturale” şi „teama de efecte pe termen lung a impregnărilor hormonale (...) alimentează un climat de suspiciune, chiar respingere” vizavi de contracepţia orală. Pentru sociologul Nathalie Bajos, director de cercetare la INSERM, această schimbare se datorează evoluţiei mentalităţilor: în timp ce pilula era percepută ca un instrument de eliberare, în anii ’70, limitele sale cunt acum mai vizibile, când miza „eliberării” a dispărut. Raportul IGAS arată exact acest lucru: „administrarea zilnică a pilulei tinde a fi percepută ca o constrângere (...) şi, cu timpul, apare tendinţa de a se instala o respingere. Un calcul rapid arată că administrarea pilulei de către o femeie în timpul vieţii sale reproductive, de la vârsta de 17 ani, până la 50 de ani aproximativ, înseamnă 8000 de comprimate. Acestea trebuie luate de către o femeie trei săptămâni din patru, fără a uita, fără a avea diaree  sau vomă, fără decalaj orar, respectând riguros intervalul de timp dintre două plachete de pilule. Se înţelege că, având în vedere aceste acţiuni foarte concrete, apare dificultatea unui atare parcurs «fără greşeală»”.